Puciul de la berărie, 8 noiembrie 1923: Momentul în care Adolf Hitler a devenit cunoscut în întreaga Germanie

Acum exact 100 de ani avea loc la Munchen, în Bavaria, o tentativă de puci condusă de Adolf Hitler, pe atunci un politician practic necunoscut pe planul Germaniei. Evenimentul a avut însă un impact major, propulsându-l pe liderul nazist în avanscena politică a Germaniei, schimbând practic cursul istoriei, arată RFI într-un interviu care marchează un secol de la eveniment.

Reporter: Germania anului 1923, o țară învinsă în Primul Război Mondial, era zdruncinată de convulsii sociale violente. Republica de la Weimar creată după prăbușirea Imperiului era atacată din ambele extreme ale spectrului politic, iar Bavaria și capitala sa Munchen constituia un teren de înfruntare a acestor tendințe extremiste și violente. Istoricul și analistul politic Ovidiu Raețchi, autorul cărții “Istoria Holocaustului. Desființarea omului: de la ascensiunea lui Hitler pana la execuția lui Eichmann” explică contextul politic în care liderul partidului nazist Adolf Hitler a inițiat tentativa de puci din 8 noiembrie 1923.

Ovidiu Raețchi: Sunt două repere pe care trebuie să le folosim: primul este marșul asupra Romei, care are loc cu un an înainte, la sfârșitul lui octombrie 1922. Sigur, e oarecum un mit, marșul asupra Romei nu prea a avut loc, a fost un mit al propagandei fasciste. În fapt, atunci Regele Victor Emanuel al III-lea a acceptat să-i cedeze puterea lui Benito Mussolini. Acel moment a fost fundamental în regândirea strategiei, inclusiv de către naziști, acel moment îl determină pe Hitler să facă pași accelerați spre cultul Fuhrer-ului și să se gândească că o acțiune “eroică” l-ar putea impune la vârful politicii din Bavaria și ulterior la nivelul Gerrmaniei.

Al doilea reper istoric important este momentul în care francezii și belgienii ocupă regiunea industrială Ruhr în contextul dezbaterilor privind despăgubirile de război impuse Germaniei prin Tratatul de la Versailles. Germania plătise până la acel moment o parte însemnată din acele despăgubiri, Republica de la Weimar își asumase onest principiul vinovăției germane în Primul Război Mondial, deși exista o presiune economică semnificativă la adresa Germaniei, pe lângă presiunea etică, însă în momentul în care pentru o cantitate relativ insignifiantă de cherestea în ianuarie 1923 are loc ocuparea Ruhr-ului de către Franța și Belgia se declanșează atât o criză economică importantă, cu hiperinflație, care agită spiritele, inclusiv în zona comunistă.

Amenințarea comunistă era utilizată de naziști la început de drum pentru a justifica propriile violențe. Aceasta declanșează o indignare națională care numai vizează doar zona extremistă sau naționalistă. E un moment în care vedem amestecându-se taberele, îl vedem pe Hitler alături de niște conservatori care nu sunt neapărat din blocul extremist. De la aceste două repere aș pleca la explicarea evenimentului din 8 noiembrie 1923.

• Citește interviul integral pe RFI.