Puciul militar din Niger: De ce unii oameni vor ca Rusia să intervină în țară și Franța să plece

Într-un semn al ostilității crescânde față de Occident de la lovitura de stat din Niger, un om de afaceri își arată cu mândrie ținuta în culorile steagului rusesc în zona tradițională a președintelui destituit Mohamed Bazoum, scrie BBC.

De la lovitura de stat, a existat un război al cuvintelor între armată și Occident.

Bazoum a fost un aliat ferm al Occidentului în lupta împotriva islamiștilor militanți și a fost, de asemenea, un partener economic puternic.

Nigerul găzduiește o bază militară franceză și este al șaptelea cel mai mare producător de uraniu din lume. Combustibilul este vital pentru energia nucleară, un sfert din acesta fiind destinat Europei, în special fostei puteri coloniale Franța.

De când generalul Abdourahamane Tchiani l-a răsturnat pe președinte printr-o lovitură de stat la 26 iulie, culorile rusești au apărut brusc pe străzi.

Duminică, mii de persoane au participat la un protest în capitala Niamey, iar unele au fluturat steaguri rusești și chiar au atacat ambasada Franței.

Acum se pare că această „mișcare” se răspândește în întreaga țară.

Omul de afaceri, care locuiește la 800 km distanță, în orașul central Zinder, nu a dorit să își dea numele din motive de siguranță și a cerut ca fața să îi fie blurată.

„Sunt pro-rus și nu-mi place Franța”, a spus el. „Încă din copilărie, m-am opus Franței”.

„Au exploatat toate bogățiile țării mele, cum ar fi uraniul, petrolul și aurul. Cei mai săraci nigerieni nu pot mânca de trei ori pe zi din cauza Franței.”

Omul de afaceri a declarat că mii de persoane au participat la protestul de luni din Zinder în sprijinul preluării puterii de către militari.

El a declarat că a cerut unui croitor local să cumpere materiale în culorile rusești alb, albastru și roșu și să îi confecționeze un costum și a negat că ar fi fost plătit de grupuri pro-ruse.

În Niger trăiesc 24,4 milioane de oameni, iar doi din cinci trăiesc în sărăcie extremă, cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi.

Președintele Bazoum a preluat funcția în 2021, în prima tranziție democratică și pașnică a puterii în Niger de la independența din 1960.

Dar guvernul său a fost o țintă pentru militanții islamiști legați de gruparea Stat Islamic și de al-Qaeda, care cutreieră părți din deșertul Sahara și din Sahelul semi-arid, chiar la sud.

Sub presiunea islamiștilor, armatele din Mali și Burkina Faso, țări vecine, de asemenea foste colonii franceze cu interese franceze considerabile, au preluat puterea în ultimii ani, spunând că acest lucru va ajuta în lupta împotriva jihadiștilor.

La fel ca Niger, ambele țări au avut anterior un număr semnificativ de trupe franceze care le-au ajutat, dar, pe măsură ce atacurile islamiste au continuat, sentimentul antifrancez a crescut în întreaga regiune, iar oamenii din toate cele trei țări au început să-i acuze pe francezi că nu fac suficient pentru a-i opri.

Odată ajunsă la putere, junta din Mali a salutat venirea mercenarilor din grupul rus Wagner. Anterior, junta a forțat plecarea trupelor franceze și apoi a făcut presiuni pentru ca mii de pacificatori ONU să plece din țară, de asemenea.

Deși atacurile islamiste au continuat în Mali, junta din Burkina Faso s-a apropiat și ea de Rusia și a expulzat sute de forțe franceze.

În Niger, protestele anti-franceze au fost frecvent interzise de administrația lui Bazoum.

Mai multe grupuri ale societății civile au început să intensifice protestele anti-franceze la mijlocul anului 2022, când administrația lui Bazoum a aprobat redistribuirea forțelor franceze Barkhane în Niger, după ce li se ordonase să părăsească Mali.

Printre acestea se numără în principal mișcarea M62, formată în august 2022 de o coaliție de activiști, mișcări ale societății civile și sindicate. Aceștia protestau împotriva creșterii costului vieții, a proastei guvernări și a prezenței forțelor franceze.

Diferite proteste planificate de acest grup au fost interzise sau reprimate violent de autoritățile nigeriene, liderul său Abdoulaye Seydou fiind încarcerat timp de nouă luni în aprilie 2023 pentru „tulburarea ordinii publice”.

M62 pare să se fi revitalizat în urma înlăturării președintelui Bazoum.

Într-o mișcare neobișnuită, membrii săi au fost citați de televiziunea de stat ca fiind printre cei care au organizat proteste în masă în sprijinul juntei, precum și pentru a denunța sancțiunile aplicate de liderii din Africa de Vest din cauza loviturii de stat.

Nu este clar dacă grupul este legat de junta cunoscută sub numele de Consiliul Național pentru Salvgardarea Patriei (CNSP) sau de Rusia.

Dar acesta a fost grupul umbrelă care a organizat protestul de duminică, unde au fost prezente și grupuri mai mici ale societății civile, precum Comitetul de coordonare a luptei democratice (CCLD) Bukata și Acțiunea tinerilor pentru Niger.

Întors la Zinder, omul de afaceri pro-Rusia este optimist în ceea ce privește modul în care Moscova îi poate ajuta patria.

„Vreau ca Rusia să mă ajute cu securitatea și cu alimente”, a spus el. „Rusia poate furniza tehnologie pentru a ne îmbunătăți agricultura.”

Dar Moutaka, un fermier care locuiește, de asemenea, în Zinder, respinge acest argument și spune că lovitura de stat este o veste proastă pentru toată lumea.

„Nu susțin sosirea rușilor în această țară, deoarece toți sunt europeni și nimeni nu ne va ajuta”, a spus el. „Îmi iubesc țara și sper că putem trăi în pace”.