Punctele tari și vulnerabilitățile președintelui Joe Biden

Suporterii săi spun despre el că este un politician experimentat, un om decent și plin de empatie, opusul „distrugătorului Trump” și care poate să colaboreze cu republicanii pentru a scoate America din criză.

Detractorii susțin însă că el este parte a sistemului corupt de la Washington, un personaj șters și atins de demență, care nu va face altceva decât să repete greșelile erei Obama, din care a făcut parte – fără să iasă cu nimic în evidență – opt ani de zile.

Cert este că, după două tentative prezidențiale nereușite (în 1987 și 2008), Joseph Robinette Biden Jr. a ajuns în fotoliul de lider al Statelor Unite și promite că „va salva sufletul națiunii.” Care sunt însă plusurile și minusurile celui de-al 46-lea președinte american, cel care spune despre el ca este „Middle Class Joe”?

Joe Biden a depus miercuri jurământul de președinte al SUA, alături de vicepreședinta Kamala Harris. La 78 de ani si după o carieră de jumătate de secol în cercurile puterii de la Washington, acest catolic fervent, cu origini irlandeze și franceze, a cărui viață a fost marcată de nenumărate tragedii personale, și-a îndeplinit visul politic – acela de a conduce America din Biroul Oval.

„Voi apăra Constituția, democrația și America și voi face totul în serviciul public, nu pentru binele personal,” a afirmat Biden în discursul de la ceremonia de investitură, adăugând că va reface alianțele externe ale Statelor Unite.

Joe Biden a moștenit o situație extrem de dificilă. Și aceasta nu doar din cauza pandemiei de coronavirus care a provocat peste 400.000 de decese în Statele Unite și a afectat grav o economie care, în urmă cu un an, bătea record după record. Tensiunile sociale, rasiale și cele politice continuă să marcheze o țară complet divizată după cei patru ani de mandat ai președintelui Donald Trump, iar incidentele violente de la clădirea Capitoliului, din urmă cu doar două săptămâni, dovedesc că America mai are un drum foarte lung de parcurs până a-și vindeca măcar o parte din traume.

„Trebuie să acționăm ca o singură națiune unită. Așa cum scrie și în Biblie, vom trece prin greutăți împreună,” a promis președintele democrat în cuvântarea sa de miercuri. Este însă Joe Biden liderul potrivit în acest moment delicat în care se află Statele Unite? Care sunt atuurile și punctele slabe ale noului locatar de la Casa Albă, cel mai în vârstă președinte american la preluarea mandatului? Iată câteva dintre ele:

Plusuri

• Experiența politică. Joe Biden se află pe scena politică americană de peste patru decenii, fiind pe rând consilier local, senator (36 de ani) și vicepreședinte al Statelor Unite (opt ani). El are o experiență îndelungată în poziții-cheie din administrația americană, pe care o va folosi, fără îndoială, în timpul mandatului, căci noul președinte american este obișnuit cu modul în care funcționează lucrurile, cum se fac și se desfac problemele, cum se negociază și cum se discută în capitala federală.
• Colaborarea cu republicanii. În deceniile petrecute la Washington, mai ales în anii în care a fost senator de Delaware și membru al Comitetului Juridic și al celui pentru Relații Externe, el a lucrat îndeaproape cu unii dintre cei mai puternici republicani. De altfel, Biden a fost apropiat de senatorul John McCain și este prieten cu cel mai influent republican din Senat, Mitch McConnell. Un fapt care va avea un cuvânt greu în promovarea agendei noii administrații. Într-un Senat în care mandatele celor două tabere (democrați + independenți vs. republicani) se împart în mod egal – 50 la 50 -, Casa Albă va avea nevoie deseori de sprijinul unora dintre republicani pentru a-și vedea planurile aprobate. În acest context, faptul că Biden este considerat un democrat moderat și un centrist, departe de excesele radicalilor din propriul partid, ar putea să netezească relațiile cu cei din Partidul Republican. Validarea membrilor cabinetului său și aprobarea planului sau de relansare economică de 1.9 trilioane de dolari propus recent reprezintă primele teste pe care noul președinte le va avea de trecut în Senat.
• Echipa sa. Biden s-a înconjurat de oameni experimentați, mulți dintre ei veterani ai Administrației Obama. Dacă unele voci afirmă că acest lucru nu va duce decât la reîntoarcerea la politicile fostului președinte democrat (multe dintre stârnind controverse), alții susțin că ele sunt un exemplu perfect pentru reformarea unei națiuni împărțită în tabere aparent ireconciliabile.
• Kamala Harris. Alegerea unei vicepreședinte de culoare a fost una dintre cele mai bune metode de a câștiga suportul liberalilor, al progresiștilor și al alegătorilor afro-americani (acestia din urma au fost cruciali în economia finala a rezultatului electoral) și de a dovedi că Biden își respectă promisiunile din timpul campaniei electorale. Este de așteptat că fosta procuroare din California și senatoare să joace un rol mai activ în treburile noii administrații si sa fie o prezență foarte vizibilă.
• Congresul dominat de democrați. Cu o Cameră a Reprezentanților majoritar democrată și cu un Senat în care vicepreședinta Harris va avea votul decisiv, Biden are în mânecă toti așii necesari guvernării. Este rândul lui să profite de acest avantaj politic și să-și pună în aplicare agenda într-un Congres care îi este favorabil.
• Planurile anti-criză. Joe Biden are una dintre cele mai progresiste agende din ultimele decenii care „va transforma în mod fundamental America” pentru multe decenii de-acum înainte. „Chiar și senatorul Bernie Sanders (Vermont) spune că platforma lui Biden l-ar face pe acesta cel mai progresist președinte de la FDR – Franklin Roosevelt.” De la obținerea nominalizării democrate, fostul vicepreședinte s-a deplasat spre stânga pe probleme-cheie, formând o forță de lucru unită cu Sanders și adoptând propunerea senatoarei Elizabeth Warren (Massachussetts) de educație preșcolară universală și îngrijire subvenționată a copiilor. Noul președinte și-a propus luarea de măsuri rapide pentru a rezolva criza medicală, dosarul fierbinte al imigrației ilegale, relația cu Iranul etc.
• O agendă economică ambițioasă. Biden propune un nivel de investiții publice în companiile americane care nu a mai fost văzut de la cel de-al Doilea Război Mondial. El dorește ca guvernul federal să cheltuiască 400 de miliarde de dolari pe parcursul a patru ani, achiziționând bunuri și servicii din SUA, precum și 300 de miliarde de dolari în cercetare și dezvoltare pentru inițiative ce vizează energia verde. De asemenea, el a anunțat un angajament mai ferm de a aplica legile „Buy American” pentru proiectele noi de transport, solicită un salariu minim federal de 15 de dolari pe oră și dorește investirea a circa două trilioane de dolari în energie verde, susținând că stimularea producției ecologice îi ajută pe muncitorii din sindicatele care lucrează în aceste industrii. Analiștii afirmă că politicile economice mai ample ale lui Biden, cunoscute sub numele de planul „Build Back Better,” ar putea reprezenta șansa Americii de a-și reveni cât mai curând din dificultățile economice provocate de impunerea de restricții anti-Covid.
• Unitatea stângii. Joe Biden a câștigat alegerile prezidențiale cu ajutorul unei coaliții pestrițe, formată din moderați, radicali, progresiști, Antifa și Black Lives Matter, dar și republicani dezamăgiți care l-au abandonat pe Trump. Aceste grupuri, aparent opuse, au reușit să-și uniformizeze opiniile și să-l susțină pe Biden în cursa electorală în care s-a confruntat cu președintele în exercițiu, Donald Trump. În acest moment, Biden beneficiază așadar de sprijinul acestei coaliții, iar declarațiile sale și ale echipei sale din ultimele săptămâni lasă să se înțeleagă că va asculta toate aceste grupuri și va ține cont de opiniile lor în actul guvernării. Mesajele lui publice actuale sunt ceea ce vor să audă democrații moderați: acțiuni federale mai energice, măsuri de stimulare economică mai mari, acces mai ușor la Obamacare. El va trebui însă de-acum înainte să se aplece și mai mult spre stânga, pentru a convinge progresiștii de justețea politicilor sale. Nu puțini sunt însă cei care se întreabă cât va dura luna de miere dintre președintele democrat și aceste grupuri, mai ales cele radicale, dintre care unele l-au sprijinit în cursa pentru Casa Albă doar „ca să scape de Trump.”
• O presă favorabilă. În timpul campaniei electorale, cele mai multe dintre instituțiile media americane au făcut scut în jurul democratului, care a fost ferit de interviuri incomode și de dezvăluiri compromițătoare – în timp ce rivalul său republican a fost atacat non-stop de către presa liberală, ce domină peisajul media din Statele Unite. Chiar și apariția unor informații bombă despre fiul său, Hunter Biden, au fost complet ignorate sau tratate cu superficialitate de către cele mai multe organizații media de peste ocean. Acestea au preferat în schimb să promoveze mesajul lui Joe Biden că dezvăluirile sunt parte a unei campanii de „dezinformare rusești”, însă democratul nu a oferit nicio dovadă pentru a-și justifica afirmațiile. La rândul lor, agențiile americane din domeniul securității naționale au afirmat că acest lucru nu este adevărat și că laptopul ce conține mesajele electronice ale fiului democratului pare să fie autentic. Este de așteptat ca relația cordială dintre Biden și media americană să continue pe timpul mandatului său, așa cum a dovedit-o, de exemplu, una dintre jurnalistele de la New York Times, care a scris marți pe Twitter că „o trec fiorii” văzându-l pe Biden ajungând la baza aeriană Andrews. Având susținerea presei liberale (televiziuni, ziare, publicații online), Joe Biden beneficiază de un atú formidabil, la care va putea apela de fiecare dată când va considera necesar să-și promoveze mesajele.
• Big Tech. Influența uriașă a marilor companii din domeniul tehnologiei informației a ieșit în evidență recent, după ce Facebook, Twitter sau Apple au declanșat o ofensivă agresivă împotriva președintelui Trump și a aliaților săi, suspendând, blocând și cenzurând conturile unor voci conservatoare și republicane. Deciziile luate de companiile Big Tech arată faptul că ele nu mai sunt simple platforme de socializare și popularizare a unor mesaje. Giganții tehnologici au devenit parte a jocului politic din America, cu consecințe majore în luptele dintre democrați și republicani, asupra campaniilor electorale viitoare și a modului în care alegătorii pot fi influențați pentru a alege sau respinge un candidat etc. Eforturile celor din Big Tech au fost văzute ca încercări de a intra în grațiile lui Biden și ale Partidului Democrat, cel care va controla puterea politică la Washington cel puțin până la următoarele alegeri parlamentare, programate în toamna anului 2022. Nu este de mirare că aceste companii au fost acuzate de nenumărate ori că nu sunt altceva decât „instrumente de propagandă ale Partidului Democrat.” Joe Biden va avea în ele un aliat de nădejde.
• Sprijinul aliaților internaționali. De la Emmanuel Macron la Angela Merkel, trecând și pe la Suveranul Pontif, liderii internaționali au salutat cu entuziasm miercuri venirea la Casa Albă a lui Joe Biden. După patru ani dificili cu Trump, șefii statelor din UE, Canada și din celelalte țări aliate speră în noi relații cu America lui Biden. Terenul este așadar pregătit, iar democratul a promis că va acorda atenție aliaților traumatizați de liderul republican, refăcând alianțele și promovând din nou participarea SUA în organismele internaționale.
• Susținerea donatorilor bogați. În timpul campaniei electorale, Biden – candidatul anti-Trump – a atras sprijinul a numeroși oameni de afaceri, producători generoși, vedete de la Hollywood, moguli media și directori executivi din Silicon Valley. Sute de milioane de dolari au fost pompați în campania fostului vicepreședinte, văzut ca „un salvator al stângii” și singurul care poate să îl învingă pe liderul republican și „să salveze America.” Susținerea lor va continua și, fără îndoială, vom asista constant la declarații publice de sprijin din partea acestor figuri influente și puternice, care țin în mâinile lor soarta a sute de milioane de oameni.

Minusuri

• Vârsta. Joe Biden a fost învestit președintele Americii la 78 de ani, el fiind cel mai în vârstă lider al Statelor Unite la preluarea mandatului și exact opusul candidatului pe care democrații – în special cei din aripa progresistă a partidului – visau că îl vor trimite la alegerile prezidențiale din 2020. De altfel, pentru un partid care a susținut în repetate rânduri că promovează diversitatea și ideile progresiste, nominalizarea lui Joe Biden în cursa pentru Casa Albă a fost una surprinzătoare. Deși au avut de ales dintr-o listă diversă de candidați (femei, afro-americani, homosexuali etc.), alegătorii democrați au decis să-i acorde întâietate unui politician alb, bătrân, a cărui nominalizare a fost pusă nu o dată pe seama mașinațiunilor liderilor partidului. În decembrie 2019, doctorul său a afirmat că Joe Biden este pregătit din punct de vedere fizic să fie președinte. Multă lume a privit însă cu circumspecție declarația medicului.
• Trecutul politic. Democratul a fost acuzat în repetate rânduri că este el însuși parte a sistemului de putere corupt din America, așa-numita „mlaștină” de care vroia să scape Trump. Biden a petrecut aproape jumătate de secol pe scena politică de la Washington, unde deseori trebuie să recurgi la compromisuri majore și să accepți sprijinul marilor companii sau al lobby-știlor pentru a-ți promova interesele. Criticii spun că Biden nu face excepție de la această regulă.
• Presiunea radicalilor de stânga. Biden a ajuns la putere susținut și de extrema stângă a Partidului Democrat. Este posibil ca ei să nu fi fost entuziasmați de Biden, dar nu au avut ce face decât să voteze cu el pentru a scăpa de Trump. Aceștia au început deja să-și ceară recompensele pentru sprijinirea democratului, iar apelurile lor la desubvenționarea poliției, la abolirea Immigration and Customs Enforcement (ICE) și la impunerea planului Green New Deal vor crește presiunile asupra președintelui. Nu este exclus ca refuzul de a le satisface cererile radicale să ducă la adâncirea schismei care există între moderații și radicalii din partid, cu consecințe politice importante.
• Trump World. Indiferent ce va face la Casa Albă, Joe Biden nu îi va putea ignora pe cei 74 de milioane de americani care au votat cu Trump, precum și pe ceilalți susținători ai fostului președinte, care nu s-au prezentat la alegeri. Abandonarea acestora ar fi o mare greșeală, la fel cum ar fi și continua lor demonizare. La fel de importantă va fi ținerea în frâu a consilierilor săi, așa cum este, de exemplu, Jen O’Malley Dillon, care a afirmat în decembrie că republicanii din Congres sunt „a bunch of fuckers.” Aceste ieșiri și declarații agresive sunt exact opusul mesajului de unitate pe care îl susține Biden, iar repetarea lor constantă îi va da dureri de cap democratului și îi va complica relația cu trumpiștii.
• Joe Biden nu a oferit până în prezent o explicație decentă legată de implicarea sa și a fiului său în ”afacerea Ucraina”. Avocat şi investitor, Hunter Biden a făcut parte din 2014 până în 2019 din Consiliul de supraveghere al companiei energetice Burisma din Ucraina, între ai cărei fondatori se află oligarhul pro-rus Mikola Zloşevski. În momentul în care Hunter a început să lucreze pentru firma ucraineană (unde ar fi avut un salariu de 50.000 de dolari, deși nu avea niciun fel de experiență în domeniul energetic), tatăl său era vicepreşedinte al SUA în mandatul preşedintelui democrat, Barack Obama. Președintele Trump a fost pus sub acuzare în acest caz, după ce a fost suspectat că ar fi ordonat blocarea unor fonduri militare de 400 de milioane de dolari către guvernul de la Kiev până când acesta nu ar fi declanșat o anchetă împotriva posibilelor acte de corupție în care au fost implicați Joe Biden și fiul său. Această afacere dubioasă, precum și altele similare făcute de Hunter în Rusia și China, vor fi pietre de moară atârnate de gâtul lui Biden în acest mandat.
• Eșecurile sale de politică externă. Nu sunt puține, atât ca senator, cât și ca vicepreședinte al Statelor Unite (votul pentru autorizarea Războiului din Irak din 2003, conflictul din Libia, invadarea Crimeii de către Rusia etc.). Agenda sa politică este ambițioasă – revenirea Americii în Acordul de la Paris, refacerea alianțelor internaționale ale SUA, un nou suflu impregnat parteneriatelor cu Canada, Uniunea Europeană și Marea Britanie, repunerea pe tapet a acordului nuclear cu Iranul -, însă unele voci critică deja accentul mult prea mare pus pe foștii oficiali din Administrația Obama, repuși în funcții de Joe Biden. Nu este vorba de reformă, ci de resetarea unor politici trecute, afirmă criticii, care dau ca exemplu o posibilă reluare a acordului cu regimul ayatollahului de la Teheran.
• Gesturile nepotrivite față de femei. Este vorba de o listă lungă, care acoperă câteva decenii. În plus, Biden a fost acuzat de agresiuni sexuale de unele femei, cel mai recent caz fiind cel al Alexandrei Tara Reade, fostă asistentă parlamentară. Democratul însuși și-a recunoscut comportamentul deplasat și și-a cerut scuze, promițând că-și va schimba atitudinea față de femei. Nu este exclus ca, acum că Biden a ajuns în fotoliul de la Casa Albă, dezvăluirile despre comportamentul său nepotrivit față de femei să fie aduse din nou în lumina reflectoarelor. Este de remarcat că aceste acuzații împotriva lui Biden nu au fost investigate de presa americană cu aceeași agresivitate cu care au anchetat, de exemplu, acuzațiile aduse împotriva lui Trump sau împotriva judecătorului Brett Kavanaugh, nominalizat de liderul republican pentru Curtea Supremă.
• Declinul său mental, marcat de confuzie și dezorientare. Joe Biden are deseori dificultăți când încearcă să comunice. Lista gafelor sale este lungă, iar aparițiile sale televizate – atunci când vorbește fără ajutorul teleprompterului – sunt de multe ori pline de ridicol. Foarte probabil, presa liberală va continua să treacă cu vederea aceste episoade stânjenitoare, care vor fi însă amplificate de media conservatoare (FoxNews, Breibart, Newsmax etc).

Concluzie. După luni de zile în care a stat blocat în locuința sa din Wilmington de unde a comunicat rar, ducând o campanie minimalistă, fără multe călătorii în statele americane, discursuri, participări la strângeri de fonduri sau întâlniri cu suporteri, Joe Biden a ajuns la Casa Albă. El trebuie să treacă imediat la treabă și să dovedească americanilor că a ajuns președinte nu doar pentru ca a fost candidatul anti-Trump, ci pentru calitățile sale reale de lider. Tranziția de la subsolul casei sale din Delaware la Biroul Oval este una majoră, iar democratul trebuie să se adapteze rapid. Deși facilă și la îndemână, aruncarea responsabilității pe umerii lui Trump nu va mai fi acceptată multă vreme: Biden va trebui să se afle mereu în față, conducând nu doar America, ci si destinele lumii, așa cum se așteaptă de la cel mai puternic om de pe planeta.

În discursul său de inaugurare, democratul a promis că va fi ”președintele tuturor americanilor” și că trebuie să oprească ”acest război care îi opune pe democrați republicanilor, pe albaștri celor roșii, pe cei din rural împotriva celor din urban.” Dacă va reuși să facă asta, foarte probabil că el va rămâne în istorie ca unul dintre cei mai competenți președinți și „salvatorul Americii” într-o perioadă extrem de dificilă. Dacă va eșua însă, el va dovedi că cele susținute de criticii săi în campania electorală – că este nepregătit să preia frâiele Americii, că este cel mai slab candidat la prezidențiale, un om lipsit de sare și piper, ce trăiește din gloria trecutului petrecut alături de Obama – au fost prefect adevărate.

Surse: CNN, FoxNews, The Hill, Wall Street Journal, The Week