Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin: „Nu ne putem lupta cu știrile false pentru că ne-ar costa libertatea de exprimare”- mesaj la Conferința regională Free Press for Eastern Europe

Cum percepe Generația Z mass-media în România și care sunt soluțiile decidenților pentru a lupta cu știrile false au fost teme de discuție la conferința „Forțe unite împotriva dezinformării: reziliența societală în Europa Centrală și de Est”, Conferința regională a proiectului SCIENCE+, proiect la organizației Free Press for Eastern Europe care a avut loc la București.

Mihai Constantin, purtătorul de cuvânt al Guvernului a spus într-un mesaj video prezentat la eveniment: „Cum te lupți cu informația înșelătoare? Nu poți. Declicul se face în mintea fiecărei persoane. Depinde care este nivelul de atenție pe care îl avem când ne întâlnim cu informația „otrăvită”, contează fundalul cultural, educațional, cel familial. Nivelul de educație și așa mai departe. Percepția este influențată fundamental și alterată de prejudecățile noastre. Este o luptă personală și zilnică.” 

Acesta a subliniat că „nu putem combate cu succes știrile false pentru că dacă câștigăm această luptă ne va costa libertatea de exprimare „și nu vreau să plătim acest preț”.

Alte declarații din mesajul video al lui Mihai Constantin: 

• Sunt un om de comunicare și vreau să mă bucur de libertatea de exprimare și să trăim într-o lume unde acesta este un drept nediscutabil. 
• Transferul informațiilor, zvonurile, învățarea, toate fac parte din fibra civilizației umane. Suntem pe bună dreptate îngrijorați pentru că vedem în lumea digitală în care trăim astăzi, cu inteligența artificială ca „o nouă specie” pe care s-ar putea să o creăm, proliferarea dezinformării. 
• Aceasta e adevărata problemă. Gândirea critică necesită timp și efort și cei mai mulți dintre noi aleg calea cea mai ușoară. 
• Cum te lupți cu informația înșelătoare? Nu poți. 
• În România avem o expresie: „minte-mă frumos”, cum ne luptăm cu asta? Cum te descurci cu erorile din informații? 
• „Errare humanum est”! Realizează eroarea cât de repede poți și corecteaz-o, cu voce tare, cât de tare posibil. Cum te lupți cu dezinformarea? Fiind cât de onest poți în comunicarea publică, cât de transparent poți să fii, prin a oferi un flux constant de date corecte și informații consistente despre activitatea Guvernului și a autorităților pe care le coordonează. 

La același eveniment Paul Acatrini, Managing Partner & Research Director, Cult Research, România a prezentat o cercetare despre percepția Generației Z din România asupra mass-media și dezinformărilor. 

„Există o persistentă neîncredere a audienței tinere în mass-media din România, atât cea tradițională cât și online”, a spus acesta. 

Legat de modul în care a fost reflectat războiul din Ucraina și cum l-au perceput tinerii, Acatrini a spus că sentimentul a variat de la empatie față de ucraineni și apoi a migrat către respingere sau neîncredere din cauza informațiilor contradictorii privind ajutoarele primite de refugiați, informații vehiculate în ultimele luni. „În ultimele luni au apărut multe dezinformării care au avut impact negativ asupra percepției. Am testat pe grupurile țintă niște fake news cu foto și video pentru a vedea cum decodează informațiile false. Am început cu intuiția apoi am ajuns la raționamentul logic iar în urma conversațiilor din focus grupuri, și-au reconsiderat poziția, dar asta s-a întâmplat ca rezultat al discuțiilor și percepției întregului grup, nu reprezintă un proces care se întâmplă în mod obișnuit”, a explicat directorul Cult Research. 

Acatrini a mai detaliat din rezultatele cercetării recente că publicațiile internaționale și TV sunt mai de încredere decât cele românești dar pentru sursele românești sunt considerate mai sigure sursele oficiale, de exemplu website-ul Guvernului sau paginile oficiale de social media ale instituțiilor, așa a fost cazul în perioada Covid 19 când instituțiile au comunicat informații de încredere. Totodată, media online este considerată mai puțin coruptă decât ziarele sau posturile TV. 

Recomandări bazate pe rezultatele cercetărilor: combaterea neîncrederii necesită transparență și obiectivitate în reporting, asta poate implica inițiative de fact checking, diversificarea surselor, promovarea jurnalismului independent. El a mai subliniat necesitatea educației media, pentru percepția senzaționalismului, acumularea abilităților pentru a evalua critic dezinformarea și faptul că media are o responsabilitate pentru a echilibra transmiterea informațiilor cu componenta de responsabilitate socială, plus formarea culturii și viziunea de informare corectă a publicului. 

Context

Evenimentul „Forțe unite împotriva dezinformării: reziliența societală în Europa Centrală și de Est”, Conferința regională a proiectului SCIENCE+, proiect la organizația Free Press for Eastern Europe care a avut loc la București, în 28 și 29 februarie și a reunit reprezentanți ai Guvernelor și experți din România, Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia și Slovacia.

Generația Z din țările Europei Centrale și de Est și modul în care se raportează la mass-media, inclusiv modul în care depistează știrile false și cum reacționează la acestea au fost temele de discuție în prima zi a conferinței.
În a doua zi, subiectele de discuție în cadrul panelurilor au fost:

• TRUST IN MEDIA AND BEYOND – discuție cu mass-media, guverne și cercetători cu privire la noile modalități de îmbunătățire a încrederii în mass-media independente, în știință și autorități în întreaga regiune. Un accent deosebit a fost pus pe ceea ce pot face mass-media și jurnaliștii pentru a ajuta în acest proces și unde colaborarea intersectorială este cea mai benefică.
• DINCOLO DE CRIZĂ: ÎMBUNĂTĂȚIREA COMUNICĂRII ÎNTRE STAKEHOLDERI  – În ceea ce privește crizele, regiunea s-a confruntat cu mai multe, de la valul de migrație cauzat de război până la crimele șocante cu motivație etnică. În timp ce guvernele, mass-media și societatea civilă au făcut tot posibilul pentru a avertiza populațiile împotriva etichetării rapide și a teoriilor conspirației, lipsa unei comunicări coerente între aceste părți interesate a stat adesea în calea lor. Ar putea formate sau platforme mai bune să creeze încredere pe termen lung între guverne și societate? Ce poate face mass-media pentru a ajuta? Sesiunea a urmărit să contureze un mix de soluții prezentate de către organizații guvernamentale și non-profit și schimb de experiență cu ceilalți participanți.
• ANUL SUPER-ALEGERILOR 2024 – Cum se pregătesc România și alte țări din regiune pentru alegerile europene în contextul incertitudinii globale, cu alegeri majore în întreaga lume? Care sunt principalele provocări și căile cele mai bune de urmat? Sesiunea s-a axat pe expertiza românească, cu participarea mai multor invitați internaționali.