Putin nu a renunțat la planurile de a reduce dimensiunile NATO, avertizează Estonia / Dictatorul rus ar vrea ca NATO să se retragă din Europa de Est, iar România și scutul de la Deveselu sunt printre obiectivele vizate

Președintele rus Vladimir Putin nu a abandonat obiectivul său mai larg de a redesena echilibrul de putere în Europa, la trei ani după invazia Ucrainei, a avertizat serviciul de informații externe al Estoniei într-un raport anual, scrie Bloomberg.

O încetare temporară a focului în Ucraina riscă să îi ofere lui Putin o șansă de a-și „trage sufletul” înainte de a-și relua războiul împotriva Ucrainei în vederea atingerii acestui obiectiv, se arată în raportul publicat miercuri.

Cererea sa anterioară invaziei ca Organizația Tratatului Atlanticului de Nord să se retragă din Europa de Est rămâne valabilă, a adăugat raportul.

Țara baltică de pe flancul estic al NATO este un susținător ferm al Ucrainei. Estonia, care se învecinează cu Rusia, a acuzat serviciile de informații ale Moscovei pentru o serie de acte de vandalism în ultimii ani și a crescut cheltuielile pentru apărare.
„Putin consideră probabil că o rezolvare a acestui conflict poate fi obținută doar printr-un acord de tip Yalta – adică împărțirea Europei în sfere de influență”, se arată în raport, făcând referire la întâlnirea dintre liderii SUA, Marii Britanii și Uniunii Sovietice pentru a reorganiza frontierele și arhitectura de securitate a Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.

În decembrie 2021, cu două luni înainte de începerea războiului, Rusia a cerut Occidentului o garanție obligatorie din punct de vedere juridic că NATO va renunța la orice activitate militară în Europa de Est și Ucraina, parte a unei liste de garanții de securitate pe care dorește să o negocieze cu Occidentul.

Pentru prima dată, Moscova a prezentat atunci în detaliu cerințele pe care le considera esențiale pentru reducerea tensiunilor în Europa și dezamorsarea crizei din Ucraina, pe care țările occidentale au acuzat-o că pregătește o posibilă invazie după ce a desfășurat trupe în apropierea frontierei. Rusia a negat atunci că ar plănui o invazie.

Cererile conțineau elemente cum ar îndepărtarea armelor nucleare americane din Europa și retragerea batalioanelor multinaționale NATO din Polonia și din statele baltice Estonia, Letonia și Lituania, care au făcut parte din Uniunea Sovietică.

Propunerile rusești din decembrie 2021 au fost prezentate în două documente – un proiect de acord cu țările NATO și un proiect de tratat cu Statele Unite, ambele publicate de Ministerul de Externe.

Primul, printre alte puncte, ar cere Rusiei și NATO să nu desfășoare trupe și arme suplimentare în afara țărilor în care se aflau în mai 1997 – înainte de aderarea la NATO a vreunuia dintre fostele state comuniste din Europa de Est care, timp de decenii, au fost dominate de Moscova. Aceasta ar însemna abandonarea de către NATO a oricăror activități militare în Ucraina, Europa de Est, Caucaz și Asia Centrală. Asta însemna retragerea trupelor NATO din România și Bulgaria și dezafectarea sistemului american antirachetă de la Deveselu. România a intrat în NATO în 2004, iar scutul Deveselu a devenit operațional în 2016.

De asemenea, Vladimir Putin a considerat mereu scutul o amenințare la adresa Rusiei.

Acum, în februarie 2025, pentru a descuraja sprijinul militar acordat Ucrainei, Rusia va alimenta „temerile legate de o iarnă nucleară” în societățile occidentale în acest an, a declarat agenția de informații. Aceasta a adăugat că este „foarte puțin probabil ca Moscova să folosească arme nucleare” împotriva Ucrainei, dar „observând cum factorul fricii a reținut Occidentul până acum”, îl va exploata la maximum.

Agenția de spionaj a avertizat, de asemenea, că, în ciuda pierderilor enorme de trupe și a sancțiunilor occidentale severe, forțele militare ale Rusiei continuă să crească, dobândind experiență pe câmpul de luptă și cu noile tehnologii. În timp ce economia țării a rezistat presiunilor externe, ritmul său a încetinit, afectând planurile ambițioase ale Moscovei de a crește producția militară, se arată în raport.

Raportul a dedicat un capitol Chinei, despre care a afirmat că „sprijină tacit” cetățenii și companiile sale care fac afaceri cu Moscova. China a ajutat producția de drone rusești prin facilitarea fluxului de componente occidentale, potrivit agenției de spionaj. „Interesul Chinei constă în a împiedica Rusia să piardă războiul din Ucraina, deoarece un astfel de rezultat ar reprezenta o victorie pentru principalul său rival, Statele Unite”, se arată în raport.