Putin și-a anunțat condițiile de pace cu Ucraina. Cum văd Biden și Trump sfârșitul războiului?

Președintele Vladimir Putin a declarat vineri că Rusia va pune capăt războiului din Ucraina numai dacă Kievul ar fi de acord să renunțe la ambițiile sale privind aderarea la NATO și să predea toate cele patru provincii revendicate de Moscova, cereri pe care guvernul de la Kiev le-a respins imediat ca fiind “echivalente cu capitularea.” Cum se raportează însă cei doi candidați principali la Casa Albă, Joe Biden și Donald Trump, la subiectul extrem de delicat al terminării conflictului din estul Europei?

Condițiile lui Putin

Omul forte de la Moscova și-a prezentat condițiile privind sfârșitul războiului din Ucraina în ajunul conferinței din Elveția privind pacea, reuniune la care Rusia nu a fost invitată.

Putin a declarat că Rusia va pune capăt războiului din Ucraina numai dacă Kievul ar fi de acord să renunțe la ambițiile sale privind aderarea la NATO și să predea toate cele patru provincii revendicate de Moscova.  “Condițiile sunt foarte simple,” a spus Putin, referindu-se la retragerea trupelor ucrainene de pe teritoriile întregi ale regiunilor Donețk, Lugansk, Herson și Zaporijnia din estul și sudul Ucrainei.

Rusia a revendicat cele patru regiuni, pe care forțele sale le controlează doar parțial, ca parte a propriului teritoriu în 2022, un act respins de majoritatea țărilor  ONU ca fiind ilegal.

În plus, Moscova a anexat Peninsula Crimeea în 2014, după o invazie rapidă, care a copleșit forțele ucrainene, nepregătite și prost înarmate.

“De îndată ce cei de la Kiev declară că sunt pregătiți pentru o astfel de decizie și încep o retragere reală a trupelor din aceste regiuni și, de asemenea, anunță oficial abandonarea planurilor lor de a adera la NATO – de partea noastră, imediat, literalmente, în același minut, va urma un ordin de încetare a focului și de începere a negocierilor,” a spus Putin.

 “Repet, vom face acest lucru imediat. Desigur, vom garanta simultan retragerea nestingherită și în siguranță a unităților și formațiunilor ucrainene.”

De asemenea, Putin și-a reiterat cererea de demilitarizare a Ucrainei, neschimbată din ziua în care a dat ordinul trupelor sale să invadeze țara vecină, pe 24 februarie 2022, și a mai spus că încetarea sancțiunilor occidentale trebuie să facă parte din acordul de pace.

Țarul de la Kremlin și-a repetat apelul pentru “denazificarea” Ucrainei, o solicitare constantă și controversată a lui Putin privind conducerea de la Kiev.

Președintele rus a mai spus că “existența viitoare a Ucrainei” depinde de retragerea forțelor sale, de adoptarea unui statut neutru și de începerea discuțiilor cu Rusia. Situația militară a Kievului s-ar înrăutăți dacă ar respinge oferta, a afirmat liderul de la Moscova.

“Astăzi facem o altă propunere de pace concretă, reală. Dacă cei de la Kiev și din capitalele occidentale o refuză ca până acum, atunci, până la urmă, este treaba lor, responsabilitatea lor politică și morală pentru continuarea vărsării de sânge,” a afirmat el.

“Îndemnăm să întoarcem această pagină tragică a istoriei și să începem să restabilim, pas cu pas, unitatea dintre Rusia și Ucraina și în Europa în general,” a declarat el.

Potrivit Reuters, Rusia controlează în prezent aproape o cincime din teritoriul ucrainean. (Ucraina susține că pacea trebuie să se bazeze pe retragerea completă a forțelor ruse și pe restabilirea granițelor sale din 1991).

Reuters a precizat că momentul discursului lui Putin a fost ales în mod clar să preceadă summitul din Elveția, catalogat drept “o conferință de pace” în ciuda excluderii Rusiei, unde Zelenski caută o demonstrație de sprijin internațional pentru condițiile formulate de Kiev de a pune capăt războiului.

Experții se așteaptă ca reuniunea din Elveția, la care participă reprezentanți a peste 90 de națiuni și organizații, să evite problemele teritoriale și să se concentreze în schimb pe chestiuni precum securitatea alimentară și siguranța nucleară în Ucraina.

Kremlinul a spus că adunarea se va dovedi “inutilă” fără ca Rusia să fie reprezentată.

Propunerile lui Putin au coincis, de asemenea, cu o întâlnire a liderilor G7 și după ce SUA și Ucraina au semnat zilele trecute un acord de securitate pe 10 ani pe care oficialii ruși, inclusiv liderul de la Moscova, l-au denunțat ca fiind “nul și neavenit.”

Potrivit Reuters, prin solicitările făcute, Putin a stabilit “condiții maximale” privind încheierea păcii, care sunt în contradicție cu solicitările făcute de Ucraina. Acest lucru, cred comentatorii, reflectă încrederea crescândă a Moscovei că poate să-și impună termenii de pace, în contextul în care forțele sale par să fie în avantaj în acest moment în războiul care durează de aproape doi ani și jumătate.

Răspunsul Ucrainei

Ucraina a spus că condițiile anunțate de președintele rus sunt “absurde.”

“(El) oferă Ucrainei să-și recunoască înfrângerea. El îi oferă Ucrainei să cedeze în mod legal teritoriile sale Rusiei. Îi oferă Ucrainei să-și cedeze suveranitatea geopolitică,” a declarat consilierul prezidențial ucrainean Mikhailo Podoliak.

La rândul său, președintele Volodimir Zelenski a declarat pentru canalul de știri italian SkyTG24 că comentariile lui Putin reprezintă un ultimatum, făcut cu bună știință să apară chiar înainte de summitul elvețian.

“Este clar că (Putin) înțelege că va avea loc summitul pentru pace. Este clar că el înțelege că majoritatea țărilor din lume sunt de partea Ucrainei, de partea vieții,” a spus el, adăugând: “Și în ajunul summit-ului, în mijlocul sirenelor de raid aerian, a omorârii oamenilor și a atacurilor cu rachete, el vorbește de parcă ar lansa un fel de ultimatum.”

Ministerul de Externe al Ucrainei a numit planul lui Putin “manipulativ”, “absurd” și menit “să induce în eroare comunitatea internațională, să submineze eforturile diplomatice care vizează obținerea unei păci juste și să dividă unitatea majorității mondiale în jurul obiectivelor și principiilor Cartei ONU.”

Ucraina și aliații săi occidentali descriu conflictul drept un război de cucerire teritorială în stil imperial. Kievul spune că orice cerere de demilitarizare sau neutralitate viitoare ar expune-o la noi atacuri rusești.

Pe lângă faptul că încearcă să adere la NATO, Ucraina dorește ca forțele ruse să se retragă de pe teritoriul său, inclusiv din Peninsula Crimeea; vrea restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei; dorește ca Rusia să fie trasă la răspundere pentru crimele de război și ca Moscova să plătească despăgubiri Kievului.

De partea sa, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a declarat reporterilor de la sediul NATO de la Bruxelles: “El (Putin) nu este în nicio poziție de a dicta Ucrainei ce trebuie să facă pentru a aduce pacea.”

De asemenea, consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, a declarat sâmbătă că ultima propunere de pace a Rusiei pentru Ucraina reprezintă o “viziune complet absurdă,” în timp ce vicepreşedinta Kamal Harris a respins ca absurde condiţiile impuse de preşedintele rus.

“Trebuie să spunem adevărul. El nu cere negocieri, cere (Ucrainei) să se predea,” a afirmat Harris vorbind de Vladimir Putin. “America este alături de Ucraina nu din caritate, ci pentru că este în interesul nostru strategic,” a adăugat vicepreşedinta Statelor Unite.

Poziția lui Trump

Care este însă poziția lui Trump și Biden față de războiul din Ucraina și cum văd cei doi candidați majori la președinția Statelor Unite eventuala pace dintre cele două tabere rivale?

Potrivit Voice of America, poziția candidatului republican cu privire la războiul din estul Europei a fost “vagă, contradictorie și, poate, în evoluție.”

Pe 22 februarie 2022, cu doar două zile înainte ca Rusia să atace Ucraina, Trump a numit mișcările președintelui Putin împotriva Ucrainei “inteligente” și “geniale.”

În mai 2023, Trump a refuzat să spună care tabără ar vrea să câștige în Ucraina sau să se angajeze să ofere Ucrainei sprijin militar suplimentar. “Dăruim atât de mult echipament încât nu avem muniție pentru noi în acest moment,” a afirmat el.

Ulterior, în iulie 2023, Trump a declarat că îi va spune președintelui Zelenski: “Gata. Trebuie să încheiați o înțelegere,” și că îi va transmite lui Putin: “Dacă nu faceți o înțelegere, le vom oferi multe (ucrainenilor). Le vom oferi mai mult decât au primit vreodată, dacă va trebui.”

În aprilie anul acesta, Trump a scris pe platforma sa Truth Social: “De ce Europa nu dă mai mulți bani pentru a ajuta Ucraina? … De ce nu poate Europa să egaleze sau să dea banii băgați de Statele Unite ale Americii pentru a ajuta o țară care are nevoie disperată de ei? După cum toată lumea este de acord, supraviețuirea și forța ucrainienilor ar trebui să fie mult mai importante pentru Europa decât pentru noi, dar este importantă și pentru noi! LA TREABĂ, EUROPA!”

Tot în aprilie, The Washington Post a detaliat ceea ce a numit “planul secret, de lungă durată” al lui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina, raportând că acestea include forțarea Kievului să cedeze rușilor Crimeea și regiunea Donbas.

Tot în mai, publicația a relatat însă că Trump a sugerat, în timpul unui eveniment de strângere de fonduri, “că ar fi bombardat Moscova și Beijingul dacă Rusia ar fi invadat Ucraina sau China ar fi invadat Taiwan.”

Reamintim că relația lui Trump cu Ucraina este una controversată. Republicanul a fost pus sub acuzare de democrații din Camera Reprezentanților de la Washington, după ce, în timpul unei discuții telefonice cu Zelenski din iulie 2019, i-ar fi spus acestuia că SUA vor opri ajutorul de 400 de milioane de dolari pentru Ucraina dacă Kievul nu anchetează afacerile controversate făcute de Joe Biden în Ucraina. Fiul democratului, Hunter Biden, a lucrat începând din 2014 pentru compania ucraineană Burisma, care acționează în sectorul gazelor.

Respectiva companie ucraineană a fost ţinta unei anchete conduse de un procuror a cărui demitere a fost cerută atunci Kievului de către Biden – pe atunci vicepreședintele SUA – pe motivul slabelor rezultate ale acelui procuror în lupta împotriva corupţiei. Dar Trump a afirmat că motivul real al acestei cereri a fost de fapt investigaţia condusă de procurorul ucrainean împotriva fiului vicepreşedintelui american.

În februarie 2020, o majoritate a Senatului condus de republicani l-a achitat pe Trump de acuzațiile aduse de democrați, carfe au vrut să-l demită pe Trump din funcție.

Pe de altă parte, unii experți cred că Trump nu și-ar dori să fie văzut ca un președinte care a pierdut un război.

“Știm că Trump se percepe pe sine ca un om puternic și nu vrea să fie asociat cu eșecul politicii externe,” a spus John Herbst, un fost ambasador al SUA în Ucraina, care este acum director senior al Eurasia Center de la grupul de tip think-tank Atlantic Council. “O victorie a Rusiei în Ucraina, dacă Trump ar fi președinte, ar arăta foarte mult ca un eșec al politicii sale externe.”

Republicanii, divizați

VOA a precizat că există două grupări în Partidul Republican, care au opinii diferite despre războiul dintre Ucraina și Rusia, precum și despre sprijinul acordat guvernului de la Kiev.

Aripa MAGA (Make America Great Again) vede Rusia ca pe o “putere în declin” și, prin urmare, consideră că războiul “trebuie rezolvat cât mai repede posibil, astfel încât să nu epuizeze resursele de securitate ale Statele Unite,” a declarat Serghi Kudelia, profesor asociat de științe politice la Baylor University din Texas.

Cealaltă fracțiune republicană urmărește să ofere un sprijin mai puternic pentru ca Ucraina să poată învinge Rusia.

Dacă a doua aripă va prevala, a spus Kudelia, o a doua Administrație Trump ar putea oferi și mai mult sprijin Ucrainei decât Administrația Biden.

Potrivit VOA, posibilele indicii despre modul în care o nouă Administrație Trump ar aborda războiul din Europa de Est pot fi găsite în planurile prezentate de două proiecte politice pro-Trump. Unul dintre ele este Project 2025, cunoscut și sub numele de Presidential Transition Project (Proiectul de Tranziție Prezidențială), produs de Heritage Foundation, considerat cel mai conservator institut de think-tank de la Washington.

În capitolul Mandate for Leadership,” Proiectul 2025 favorizează o abordare între “izolaționism și intervenționism,” afirmând că “fiecare decizie de politică externă trebuie să pună mai întâi întrebarea: Ce este în interesul poporului american? Angajamentul militar al SUA trebuie să se încadreze în mod clar în interesele Statelor Unite; să fie responsabil din punct de vedere fiscal; și să protejeze independența, libertatea și suveranitatea americană, toate în timp ce recunosc China comunistă drept cea mai mare amenințare la adresa intereselor SUA. De aceea, în ceea ce privește Ucraina, implicarea continuă a SUA trebuie plătită integral; limitată la ajutorul militar (în timp ce aliații europeni abordează nevoile economice ale Ucrainei); și să aibă o strategie de securitate națională clar definită, care nu riscă viețile americanilor.”

Celălalt plan, prezentat de America First Policy Institute, ar face ca viitorul ajutor militar al SUA acordat Ucrainei să fie condiționat de implicarea liderilor săi în discuții de pace cu Rusia, afirmând: “În mod specific, ar însemna o politică oficială a SUA de a căuta o încetare a focului și o soluționare negociată a conflictului din Ucraina. Statele Unite vor continua să înarmeze Ucraina și să-i consolideze apărarea pentru a se asigura că Rusia nu va mai avansa și nu va ataca din nou după un acord de încetare a focului sau un tratat de pace. Cu toate acestea, viitorul ajutor militar american va cere Ucrainei să participe la discuțiile de pace cu Rusia.

Michael Kimmage, profesor de istorie și director de departament la Catholic University of America din Washington, a declarat că este dificil de prezis cum va aborda Trump politica față de Rusia și Ucraina îbtr-un nou mandat de președinte.

Republicanul este “doar o persoană care se răzgândește des și răspunde adesea destul de emoțional la evenimente, câteodată în viața personală, câteodată în politica internă sau în afacerile internaționale. Așa că cred că este corect să spun că președinția lui Trump va fi un montagne russe.”

(Non)strategia lui Biden

De când Rusia a atacat Ucraina în februarie 2022, Congresul SUA a oferit guvernului de la Kiev mai multe tranșe de ajutor care totalizează 175 de miliarde de dolari, la cererea Administrației Biden. Washingtonul a impus numeroase sancțiuni Rusiei și a condus Grupul de Contact pentru Apărare al Ucrainei, o coaliție de aproximativ 50 de țări care coordonează asistența militară.

În timpul discursului său de comemorare a celei de-a 80-a aniversări a Zilei Z din Normandia, Biden a stabilit o legătură directă între lupta împotriva fascismului din Al Doilea Război Mondial și războiul din Ucraina. El a spus că Statele Unite “nu se vor îndepărta” de conflict. “Pentru că dacă o facem, Ucraina va fi subjugată și nu se va termina aici. Vecinii Ucrainei vor fi amenințați. Toată Europa va fi amenințată.”

De asemenea, Biden a spus în decembrie anul trecut, în timp ce a cerut Congresului să aprobe finanțarea de zeci de miliarde de dolari pentru a sprijini Ucraina, că nerespectarea acestui lucru ar instiga alți potențiali agresori și l-ar încuraja pe Putin să atace o țară NATO, pe care America este obligată să o apere: “În acel moment vom avea ceva ce nu căutăm și pe care nu îl avem astăzi: trupe americane care luptă împotriva soldaților ruși.”

Recent, Administrația Biden a eliminat parțial restricțiile impuse Ucrainei privind utilizarea armelor furnizate de SUA împotriva țintelor militare din Rusia.

Kimmage a spus că, într-un al doilea mandat, Administrația Biden își va menține probabil politica actuală de a oferi ajutor militar Ucrainei. În plus, expertul s-a declarat că Administrația Biden ar putea fi mai agresivă în impunerea de sancțiuni împotriva Rusiei în al doilea mandat.

Alți experți însă îi reproșează democratului că, în afară de a pompa bani în Ucraina, nu are o strategie clară privind conflictul și modul în care acesta ar trebui să se termine.

Iar criticile vin atât din partea dreptei americane, cât și a aliaților din stânga eșichierului politic, așa cum este cazul celor de la grupul Rand Corporation.

Ei dau ca exemplu ezitările Casei Albe privind livrarea de arme și echipament de luptă guvernului de la Kiev, așa cum s-a întâmplat în cazul tancurilor Abrams, a avioanelor F-16 și a rachetelor cu rază lungă de acțiune. Fiecare dintre acestea a primit aprobarea Administrației Biden de a ajunge în Ucraina doar după luni întregi de tergiversări și după pierderea de timp prețios.

Până în acest moment, nimeni nu a auzit de existența vreunei strategii clare a președintelui Biden privind Ucraina, afirmă mulți comentatori. Dacă americanii îl realeg președinte la 5 noiembrie, o va face democratul în mandatul cu numărul doi?

Surse: Reuters, AP, Washington Post, VOA, The Hill, Wall Street Journal, heritage.org, americafirstpolicy.com, rand.org