Quad – formatul de securitate care alarmează China. Cine sunt membrii săi și ce efecte poate avea în Asia și la nivel global

Dialogul Cvadrilateral de Securitate (Quad), formatul de securitate alcătuit din Statele Unite, Australia, Japonia și India, reprezintă o amenințare pentru ambițiile regionale și chiar globale ale Chinei, relatează revista Foreign Affairs.

Când reprezentanții celor patru țări s-au întâlnit pentru prima dată în noiembrie 2017 la Manila, liderii chinezi nu vedeau motive de îngrijorare. Adunarea Quadului era doar o „idee pentru scos titluri în presă”, spunea ministrul de externe chinez. Beijing avea motive să minimizeze relevanța noii grupări: interesele membrilor Quad erau, conform strategilor chinezi, prea diferite, iar gruparea nu putea fi una coerentă. La câțiva ani de la acea adunare din noiembrie 2017, oficialii chinezi au început să privească formatul cu îngrijorare. Beijingul a ajuns la concluzia că gruparea reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru ambițiile Chinei în anii următori.

Președintele Xi Jinping a avertizat că țara sa are de-a face cu o „problemă legată de viitorul ordinii internaționale”, având în vedere determinarea Statelor Unite de a contracara creșterea Chinei. Xi crede că Beijingul are o fereastră de oportunitate până în 2035 să facă din China principala putere economică, tehnologică și chiar militară a lumii. Esențială planului său este convingerea țărilor din Asia și din jurul lumii că dominanța chineză este inevitabilă și, deci, n-au altă opțiune decât să se supună cerințelor Chinei. Asta ar permite țării să înceapă să rescrie regulile ordinii internaționale – și să-și întărească poziția globală de lider – fără să fie nevoită să tragă niciun glonț, arată analiza din Foreign Affairs.

Quad-ul este problematic pentru strategia Chinei pentru că scopul alianței de a crea o coaliție multilaterală de rezistență are potențialul de a da curaj tuturor țărilor din zona Indo-Pacifică și chiar din alte regiuni. Pentru Xi, întrebarea critică este: Quadul va reuși să fie suficient de mare, coerent și comprehensiv pentru a concura efectiv cu țara sa, subminând, așadar, sentimentul că dominația Chinei este inevitabilă? Până acum, Beijingul s-a chinuit să ofere un răspuns eficient provocării Quad. Dacă oficialii chinezi se înțeleg pe o strategie care reușește să submineze progresul alianței sau nu – acesta va fi unul dintre factorii cheie în determinarea drumului competiției SUA – China – și destinul ambițiilor globale ale Chinei în general.

Prima tentativă de a crea alianța a fost în 2004, la inițiativa Japoniei. Premierul Japoniei de la acel moment, Shinzo Abe, vedea formatul ca pe o cale de a lucra împreună pentru a răspunde provocărilor comune de securitate regională. Deși răspunsul celorlalte țări a fost unul slab la început, atitudinea lor s-a schimbat între timp. Dacă la început se temeau să deranjeze China, circumstanțele strategice (ani întregi de tensiuni între SUA și China, comportamentul Chinei în mările din sud și est și confruntări repetate dintre forțele indiene și chineze) au schimbat atitudinea țărilor din Quad.

În octombrie 2020, când miniștrii de externe ai țărilor Quad s-au întâlnit, Beijing a început să fie atent. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, a spus, direct, că țelul Washingtonului este de a „instituționaliza Quad, construi o adevărată rețea de securitate” și chiar a extinde gruparea la „timpul potrivit” pentru a „contracara provocarea pe care Partidul Comunist Chinez o prezintă pentru toți”. Din perspectiva Beijingului, scena geopolitică părea, dintr-odată, mai puțin avantajoasă.

Odată cu creșterea relevanței grupării, s-a schimbat și atitudinea Chinei. La început, strategii chinezi au mers pe soluția stimulent și pedeapsă (stick and carrot) pentru a îndepărta interesele economice și de securitate comune ale țărilor membre. Însă strategia nu a avut efect. Așadar, Beijingul a ales a treia opțiune: atacuri politice la scară largă.

În martie 2021, pentru prima oară s-au întâlnit liderii țărilor membre Quad și, tot pentru prima oară, întâlnirea a produs un comunicat comun care spunea că formatul va promova „o ordine liberă, deschisă, bazată pe reguli, înrădăcinată în legea internațională” și va apăra „valori democratice și integritate teritorială”. Premierul indian a verbalizat ceea ce ar putea fi cea mai mare frică a Beijingului: „Summitul de astăzi ne arată că Quadul s-a maturizat. De acum, va rămâne un pilon important de stabilitate în regiune.”

De atunci, a existat o explozie a condamnărilor chineze a Quadului ca o „mică gașcă” de țări care încearcă să „înceapă un Război Rece”. Speranța Beijingului este că poate izola și marginaliza Quadul prin flancarea diplomatică și comercială pe scena globală. Totuși, aceste denunțări nu au împiedicat foarte mult progresul formatului.

China are motive serioase de îngrijorare despre asemenea evoluții si despre ce ar putea însemna ele pentru perspectivele chineze regionale și globale. Pe frontul de securitate, de exemplu, Quadul schimbă gândirea Beijingului despre anumite scenarii ofensive în Strâmtoarea Taiwanului și din Marea Chinei de Sud.

Dar cel mai grav scenariu posibil – din perspectiva Beijingului – ar fi ca gruparea să devină o fundație solidă pentru o coaliție globală anti-chineză. Dacă formatul ar atrage alte țări asiatice, UE și NATO în eforturi pentru a confrunta sau submina ambițiile internaționale ale Chinei, ar putea, în timp, răsturna echilibrul de putere în mod decisiv împotriva Chinei. Quad ar mai putea așeza fundația pentru o uniune economică mai largă, ceea ce ar putea reforma totul, de la fondurile pentru infrastructură globală, până la lanțurile de aprovizionare și standardele tehnologice.

Sursa foto: Pexels