Radarele rutiere vor trebui presemnalizate prin panouri, iar mașinile de poliție vor trebui inscripţionate vizibil şi poziţionate vizibil

Camera Deputaţilor a adoptat, joi, în calitate de for decizional, inițiativa care îi obligă pe polițiști să presemnalizeze prezența radarelor rutiere prin panouri cu 500 – 4.000 de metri înainte.

Proiectul a fost inițiat de deputatul PNL, Florin Roman.

Potrivit legii, “maşinile de poliţie cu radar sau poliţistul cu radar de tip pistol trebuie presemnalizaţi cu un panou afişat cu 500-2.000 de metri înainte pe sensul de mers, dar nu mai mult de 1.000 de metri în localitate şi 4.000 de metri în afara localităţilor faţă de radar”.

Alte prevederi importante:

• panoul care atenţionează existenţa unui radar se montează de către administratorul drumului, la solicitarea poliţistului
• maşinile de poliţie trebuie să fie inscripţionate cu însemnele Poliţiei Române și trebuie să fie poziţionate vizbil
• dispozitivele radar de tip pistol nu pot fi folosite la mai mult de zece metri de maşina de poliţie

Consiliul European pentru Siguranţa Transporturilor (ETSC), o organizaţie independentă cu sediul în Bruxelles, a avertizat săptămâna trecută autorităţile române că propunerea legislativă care presupune instalarea radarelor doar în maşini inscripţionate şi plasarea unor panouri de avertizare în faţa acestora va avea efectul opus celui aşteptat de autorităţi, se arată într-un comunicat trimis G4Media.ro.

„În condiţiile în care activităţile poliţiei de aplicare a legii privind viteza legală de circulaţie se rezumă la activităţi vizibile şi semnalizate, şoferii vor avea certitudinea că pe segmente de drum fără panouri de avertisment pentru radar pot depăşi viteza legală, iar comportamentul lor va fi negativ influenţat de această certitudine”, spune Antonio Avenoso, director executiv al organizaţiei.

Acesta explică că în anumite ţări europene legislaţia prevede asemenea elemente, însă aceste ţări dispun în paralel şi de o reţea extinsă de sisteme automate de supraveghere a vitezei, precum camere fixe, care au un grad sporit de eficacitate.

„În expunerea de motivare a acestui proiect nu există o fundamentare bazată pe date statistice, cercetare sau exemple de bună practica”, avertizează Avenoso.

Rata mortalităţii în România este de peste trei ori mai mare decât a altor ţări din Uniunea Europeană şi aproape 2.000 de oameni mor în fiecare an în accidente rutiere. Ţara nu dispune de sisteme automate fixe de detectare a vitezei. Numărul de amenzi date cu ajutorul camerelor fixe de monitorizare a scăzut de la aproape 33.000 în 2011 la zero după anul 2014. Şi numărul amenzilor de viteză măsurate cu dispozitive radar mobile a scăzut de la un milion în 2011 la aproximativ 700.000 anul trecut.

Proiectul primise aviz negativ de la Guvern, iar deputaţii USR au fost singurii care s-au opus acestuia la votul din comisie.

USR a criticat dur proiectul de lege, calificând prevederile acestuia ca fiind “o oroare”.

“Practic, radarele vor trebui semnalizate oriunde sunt instalate cu panouri puse cu un kilometru înainte, deci Poliţia, atunci când vrea să pună un radar, trebuie să sune la administratorul drumului, la Primărie sau la CNAIR şi îi roagă pe aceştia să monteze cu un kilometru înainte un panou care să anunţe că urmează un radar. Se dă practic “liber” la nerespectarea legii, la nerespectarea vitezei de deplasare. (…) Am fost şocat să vedem cum toate partidele, în afara USR, au votat la unison în comisie nişte aberaţii juridice destul de multe”, a declarat, la finalul şedinţei, deputatul USR Cătălin Drulă, în opinia căruia era mai onest să fie scoase limitele de viteză.

Potrivit deputatului USR Ionuţ Moşteanu, “Poliţia a fost castrată în acest moment în ceea ce priveşte controlul vitezei şi se dă totodată liber unui imens circuit de raliu”, în condiţiile în care există mii de morţi din accidente, dar şi pietoni ucişi pe trotuare, de către vitezomani.

“În fiecare zi moare cel puţin un român din cauza vitezei pe şosele şi în aceste condiţii aproape toate partidele au decis că este liber la viteză. Acest proiect de lege nu a avut aprobarea Guvernului”, a precizat Moşteanu.

Deputatul PNL Florin Roman, inițiatorul proiectului, spune însă că radarele nu sunt interzise, aşa cum a apărut în spaţiul public, ci doar acele radare care nu sunt în locuri vizibile. El afirmă că cele mai multe decese din accidente rutiere în România se datorează în primul rând infrastructurii precare şi numărului mare de autovehicule care circulă zilnic şi abia apoi consumului de alcool şi neatenţiei la volan, pe locul 4 “în acest top nedorit” fiind viteza excesivă.

“Acest proiect de lege este aplicat în ţări ale Uniunii Europene într-o formă similară, iar el a dus la reducerea numărului de victime rezultate din accidente rutiere. (…) Peste tot în UE există obligaţia ca aceste radare, fie că sunt fixe, fie că sunt experimentale, să fie semnalizate, iar semnalizarea lor duce la reducerea numărului de accidente. Auzeam pe colegii de la USR spunând astăzi “nu e în regulă că mor oameni pe drumurile din România”. Aşa este, nu e în regulă că mor oameni pe drum şi, dacă lucrurile nu merg, atunci ceva trebuie schimbat. (…) Deocamdată ne-am dus pe partea de prevenţie. (…) Acest proiect îi protejează pe poliţişti – ei nu mai pot fi trimişi de şefii lor să stea la pândă să facă planul de amenzi. De acum înainte vor avea demnitatea de a-şi face meseria ca şi colegii lor din UE”, a explicat Florin Roman.