Radicalizare anti-migranți a cetățenilor din satul harghitean Ditrău, în frunte cu preotul catolic. Primarul dă vina pe mass media, iar proprietarii caselor în care stau muncitorii din Sri Lanka au fost amenințați

Proprietarii caselor în care au locuit doi muncitori din Sri Lanka aduși să lucreze la o brutărie din satul harghitean Ditrău au fost amenințați de localnicii radicalizați împotriva migranților, transmite jurnalista Gina Ștefan într-un reportaj Agerpres. Cei doi brutari din Sri Lanka au fost mutați deja într-un alt sat, dar și noul proprietar a fost amenințat, așa că lor li se caută un apartament în orașul Gheorgheni.

Aproximativ 200 de localnici din comuna Ditrău, în frunte cu preotul catolic Bírók Károly, s-au strâns miercuri în curtea bisericii şi apoi au mers la Primărie. Ei sunt nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susţinând că le e teamă ca la ei în comună „să nu vină un val de migranţi”, care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa, potrivit reportajului Agerpres.

Piumal şi Amahinda au 22, respectiv 49 ani, sunt brutari şi au fost angajaţi cu forme legale, prin intermediul unei firme de recrutare, la cea mai mare fabrică de pâine din regiunea Gheorgheni. Unul dintrei ei este catolic, celălalt budist şi au venit în România să îşi ajute familia, în condiţiile în care salariile din ţara lor sunt foarte mici, potrivit Agerpres.

Patronii fabricii din Ditrău spun că au vrut să angajeze forţă de muncă locală, atât din Harghita cât şi din alte judeţe, dar nu au avut succes, motiv pentru care s-au decis să caute brutari şi în afara ţării.

Componenţa etnică a comunei Ditrău, potrivit paginii oficiale a primăriei, este: 99,79 % maghiari, 0,21 % români (55 sunt de naţionalitate română) şi 3 de naţionalitate germană.

Primarul comunei, Puskás Elemér, spune că oamenii sunt îngrijorați din cauza informațiilor din presă, potrivit declarației date corespondentului Agerpres: „Oamenii sunt îngrijoraţi de ceea ce văd în mass media, că vin migranţii, cum fac, ce fac cu localnicii şi de aceea a izbucnit această problemă. Sunt nişte oameni, care şi ei sunt muncitori ori în Germania, ori în Vest şi ei au fost cei mai mulţi care i-au instigat pe cei de acasă că ‘vin ăştia, vă atacă, vă ia nu ştiu ce’ (…) Nu ştiu încă cum putem rezolva, voi vorbi cu şeful brutăriei, cu proprietarii, să rezolvăm această problemă, pentru că e neplăcută şi pentru noi şi pentru comună. În primul rând, aş vrea să ne liniştim, pentru că cu forţa nu facem nimic”.

De notat că un sondaj de opinie comandat de UDMR în 2018 arată că maghiarii din România au încetat practic să se mai informeze de la televiziunile în limba română. În paralel cu decuplarea de presa de limbă română, maghiarii din Transilvania preiau mesajele transmise de guvernul Viktor Orban prin presa de la Budapesta, controlată de mână de fier. Astfel, maghiarii transilvăneni resping imigranţii non-europeni într-o proporţie mai mare decât o face populaţia majoritară română (83% faţă de 59%), şi sunt mai puţin încrezători în Uniunea Europeană, decât majoritatea română (37% faţă de 55%), potrivit MTI.

O parte a comunităţii din Ditrău, o comună cu aproximativ 5.500 de locuitori, nici nu vrea să audă de prezenţa în comuna lor a unor muncitori străini. A fost creat un grup pe Facebook, care poartă numele „Migráns mentes ditrot akarunk” (Vrem un Ditrău fără migranţi), în care sunt postate multe mesaje împotriva celor doi, dar şi unele care le iau apărarea acestora.

Cei care au venit să protesteze faţă de prezenţa celor doi sri-lankezi vorbesc însă de temerea că „un val de migraţi” va veni peste ei şi le va impune propria cultură, dând exemple pe care ei le-au văzut la televizor.

„Eu nu sunt supărat pe oamenii ăştia. Doamna Katalin (directoarea firmei-nr) a zis că vrea să aducă muncitorii aici, să aducă o altă cultură, aşa a pronunţat ea. Noi avem cultura noastră aici, în zona noastră, aia secuiască, ungurească, românească, avem cultura noastră, să nu vină cu cultura din Nepal aici. Dacă ascultăm televizorul, în Germania, Franţa sunt oameni care de 100 şi ceva de ani stau acolo, prima dată s-au dus zece, apoi 20, 30 şi acum sunt cartiere unde nu are curaj nici miliţianul să intre, le violează femeile. Cultura aia vrea să aducă aici şi femeile noastre, copiii noştri să nu poată să iasă”, susţine Deák Ferenc, citat de Agerpres.

Atunci când i se spune când unul dintre muncitori este catolic, acesta răspunde: „Nu mă interesează. Astăzi vin doi, mâine vin şapte, după aia pentru ei trebuie şcoală, biserică şi după aia? Să rămânem noi aici, secuii, românii, ăştia care suntem aici”.

Sursa foto: Gina Ștefan / Agerpres