Radio Europa Liberă: Omerta pe legile securității / PNL: După ce Coaliția va avea un acord, ne putem pronunța / Ciolacu: Aştept întreg pachetul. Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru

Liderii Coaliției au intrat în silenzio stampa pe tema legilor securității naționale, iar PSD, PNL și UDMR evită orice discuție despre cum ar trebui să arate viitorul pachet de legi. Președintele Comisiei de control SRI susține că mandatele șefilor serviciilor secrete ar trebui limitate, relatează Radio Europa Liberă.

„După ce Coaliția va avea un acord, ne putem pronunța pe oportunitatea acestui pachet de legi. Nu are sens să vorbim până atunci”, ne spune purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe.

Deputatul susține că nu a văzut documentele legate de securitatea națională și că este „prematur” să se pronunțe. Stroe precizează că trebuie văzută forma oficială în care sunt depuse legile, cum arată avizele de la toate instituțiile și cum iese pachetul din Guvern.

Comunicarea deputatului seamănă aproape la indigo cu cea a președintelui PSD, Marcel Ciolacu.

„Aştept întreg pachetul. Guvernul trebuie să-şi asume acest lucru. (…) În momentul în care toate legile, toate, vor veni la Parlament promovate prin Guvern, atunci se vor discuta în comisie”, a afirmat Marcel Ciolacu, președintele Camerei Deputaților.

La începutul lunii mai, Parlamentul a decis formarea unei comisii speciale pentru legile siguranței naționale. Comisia va fi condusă de PSD, dar nu a avut vreo ședință de la înființare până în prezent.

Surse parlamentare au declarat pentru Europa Liberă că draft-ul mai multor legi se află la sertar de câteva luni, dar nu există o decizie finală asupra lor. Proiectele conțin multe propuneri venite de la serviciile de informații, fără să fie amendate de politic.

Printre legile care vor intra pe circuitul parlamentar, după ce sunt aprobate în Guvern, sunt legea SRI, SIE, a CSAT, a Ministerului de Interne, legea securității cibernetice sau legea securității naționale.

„La comisia de control a SRI nu ne-a parvenit niciun draft. Știu că a fost o comisie interministerială, care a lucrat la pachet cu reprezentanții Administrației Prezidențiale și cu juriștii din structurile de forță. E la primă lectură în Coaliție. S-a lucrat sub umbrela ministerului Apărării Naționale. Noi, parlamentarii, nu am intrat în posesia vreunui draft”, a declarat pentru Europa Liberă senatorul Cristian Chirteș, președintele comisiei de control a activității SRI.

Surse din grupul parlamentar al UDMR susține că draftul nu a ajuns nici la parlamentarii Uniunii, dar „este posibil să fie la președintele Kelemen Hunor”.
„E prematur, nu putem să comentăm”, au spus sursele citate.

G4Media a dezvăluit mai multe articole controversate din proiectul de lege privind activitatea SRI. Printre acestea se numără obligativitatea ca un civil să „acorde sprijin”, la cerere, Serviciului. Un astfel de articol nu există în legea actuală.

Un proiect respins de Camera Deputaților în 2017 prevedea ca persoanele juridice de drept public sau privat sunt obligate să acorde sprijinul necesar în vederea realizării acoperirii identității și calității cadrelor de informații, pe baza documentelor de cooperare.

„Nu mi se pare în regulă ca un serviciu de informație, fie că e SRI/ SIE, să forțeze un cetățean, care e apărat de Constituție, să colaboreze. În acel moment schimbăm Constituția. Trebuie să respectăm Constituția în vigoare. Orice informație care este obținută de la un cetățean, fără acordul cetățeanului, ea trebuie făcută cu mandat de la judecător”, afirmă senatorul Chirteș (PNL).

Mandat limitat pentru directorii serviciilor secrete?

O altă problemă care ar trebui rezolvată de viitorul pachet de legi o reprezintă durata mandatului unui șef de serviciu secret. În prezent, șefii serviciilor secrete nu au un mandat limitat și nici un număr de mandate cât timp se pot afla în fruntea instituției. Cel mai important rol în procesul de numire și revocare revine președintelui României.

Cel mai longeviv șef al unui serviciu secret este generalul Lucian Pahonțu, care îndeplinește funcția de șef al Serviciului de Protecție și Pază din decembrie 2005. El a fost numit în funcție în timpul primului mandat de președinte al lui Traian Băsescu.

Fostul șef al SRI, George Maior, a condus instituția între 4 octombrie 2006 și 27 ianuarie 2015. Provenit din PSD, Maior a devenit după plecarea de la SRI ambasador la Washington.

Din 2015, director al SRI este Eduard Hellvig, fost secretar general al PNL și deputat liberal.

Generalul Marcel Opriș s-a aflat în fruntea Serviciului de Telecomunicații Speciale între 7 decembrie 2005 și 1 august 2017. Conducerea SIE este asigurată, din iulie 2018, de fostul deputatul PSD Gabriel Vlase.

În pachetul de legi care se află în lucru nu există vreo prevedere privind limitarea mandatului directorilor SRI, SIE, STS sau SPP.

„Trebuie să existe o discuție dacă stabilim un mandat pe 4 sau 5 ani și câte mandate, două – trei. Sunt pentru stabilirea unor mandate clare, pe modelul unor autorități ale statului. E mai bine pentru sănătatea unui serviciu și a individului care va ocupa funcția de director”, a susținut senatorul Chirteș pentru Europa Liberă.

În procedura de numire a șefilor SRI și SIE, președintele este cel care nominalizează persoana propusă, iar Parlamentul trebuie să o voteze. Mandatul nu are însă un termen fix.

Eliberarea din funcție a directorului SRI se face de Parlament, în ședință comună, la propunerea președintelui sau a cel puțin a o treime din numărul total al deputaților ori al senatorilor. În ultimele două decenii, doar președintele României a fost cel care a făcut propunerea de eliberare din funcție.

Citește integral pe Radio Europa Liberă

sursa foto: Inquam Photos / Octav Ganea