Radio Europa Liberă: Ucraina vrea să mute exporturile pe Dunăre după blocajele din Polonia. Cum poate câștiga România din asta?

Ucraina vrea să redirecționeze exporturile de mărfuri care treceau de regulă prin Polonia pe Dunăre, inclusiv prin porturile românești. Poate oferi România infrastructura necesară? Dacă da, ce poate câștiga din asta, potrivit Rador Radio România.

Viceprim-ministrul ucrainean pentru reconstrucția Ucrainei, Olexandr Kubrakov, a anunțat încă de la începutul lunii februarie un plan de redirecționare a exporturilor care treceau prin Polonia către porturile de la Dunăre.

„Suntem gata să creștem exporturile prin porturile dunărene cu ajutorul unor caravane de barje pentru containere, pentru a redirecționa marfa blocată la granița cu Polonia”, a scris numărul doi din Guvernul Ucrainei, pe rețeaua X.

Ucraina vrea, astfel, să-și exporte bunurile către vestul Europei pe Dunăre, ca răspuns la blocajele din ultimele luni ale fermierilor polonezi, de la vămile dintre cele două țări.

Încă din toamna anului trecut, imagini cu grâul ucrainean aruncat pe șosele sau pe terasamentele de cale ferată de fermierii polonezi au devenit virale.

În acest context, rolul României și al porturilor sale de la Dunăre devine și mai important pentru exporturile ucrainene.

Olexandr Kubrakov a explicat că, de la începutul anului, prin porturile de la Dunăre, Ucraina a exportat 3,7 milioane de tone de marfă, din care peste 2,5 milioane de tone au fost produse agricole. Numai în ianuarie 2024, exporturile totale ale Ucrainei au cântărit 12 milioane de tone.

Peste 700 de nave încărcate cu mărfuri ucrainene au trecut în perioada 1 ianuarie – 20 martie și prin porturile românești, spune directorul general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJG), Angela Ivan, pentru Europa Liberă.

În prezent, pe canalul navigabil românesc Sulina e mai liniște, adaugă șefa Administrației Fluviale a Dunării de Jos.

În cazul în care Rusia va lovi din nou portul Odesa, iar exporturile maritime ucrainene pe Marea Neagră vor fi astfel afectate, porturile dunărene se vor aglomera iar.

Din iulie 2023 și până acum, Rusia a atacat portul Odesa cu 880 de drone kamikaze și cu peste 170 de rachete, a precizat Ministerul pentru Reconstrucția Ucrainei.

Kievul a reușit să repare daunele și să reia exporturile pe Marea Neagră, de la Odesa, prin apele teritoriale ale României, Bulgariei și Turciei, toate trei membre NATO.

Exporturile de cereale ucraiene sunt vitale pentru multe state din Africa și unele din Orientul Mijlociu.

Tot viceprim-ministrul pentru reconstrucția Ucrainei, Olexandr Kubrakov, a anunțat că, din august 2023, peste o mie de vase încărcate cu aproape 30 de milioane de tone de mărfuri au folosit coridorul ucrainean pentru exporturi.

Din coridorul ucrainean fac parte porturile ucrainene de la Dunăre și de la Marea Neagră, canalul dunărean Bîstroe și drumurile (căi ferate și șosele) aferente.

Statisticile arată că, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, traficul pe canalul românesc Sulina a crescut considerabil.

Datele Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJG ) arată că, dacă în 2021 pe canalul navigabil românesc au circulat 1.823 de nave, în 2023 numărul vapoarelor care au transportat mărfuri a fost de aproape 4.300.

Iar cantitatea de mărfuri transportate pe Canalul Sulina a crescut de la puțin peste 5 milioane de tone, în 2021, la aproape 16,5 milioane de tone în 2023. Așadar, mai mult decât triplu.

România percepe oricărui exportator și transportator diferite taxe: de import, de pilotaj, de operare.

Europa Liberă a întrebat AFDJG ce sume a încasat în ultimii doi ani de la operatorii care au exportat pe Dunărea românească mărfuri ucrainene, însă nu am primit încă un răspuns.

Directorul general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Angela Ivan, spune pentru Europa Liberă că, în 2024, instituția a scăzut la jumătate nivelul acestor taxe, pentru a ajuta Ucraina, afectată dramatic de război.

În schimb, Autoritatea Vamală Română a precizat pentru Europa Liberă că, numai în 2023, a încasat peste 486 de milioane de lei (aproape 100 de milioane de euro) taxe aferente importurilor ucrainene.

Pe lângă această sumă, operatorii economici mai au de achitat TVA (taxa pe valoarea adăugată) amânat la plată de statul român, de aproape 460 de milioane de lei (peste 90 de milioane de euro).

În 2022, Autoritatea Vamală Română a taxat importurile ucrainene cu aproape 1,2 miliarde de lei (240 de milioane de milioane de euro). Peste jumătate din sumă reprezintă TVA amânat la plată.

Războiul din Ucraina ar putea face Dunărea navigabilă non-stop, indiferent de vreme

Pentru ca exporturile pe Dunăre din Ucraina, Republica Moldova și România către centrul Europei să crească și mai mult, fluviul are nevoie de lucrări majore de inginerie hidrografică, explică șefa Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Angela Ivan.

În primul rând, ar fi necesare dragări în 12 puncte ale cursului Dunării, în România și Bulgaria.

Trei dintre aceste puncte sunt critice, au nevoie de dragări capitale, pentru că acolo se depun aluviuni constant – e vorba despre Bechet, Belena și Popina. Ultimele două se află pe teritoriul bulgăresc.

Uniunea Europeană a aprobat încă din 2014 finanțarea cu aproximativ 4,5 milioane de euro a unor lucrări esențiale pentru o navigație mai bună pe Dunărea românească și bulgărească.

Programul s-a numit Fast Danube (Dunărea rapidă).

Cea mai mai mare parte din sumă a fost atribuită părții române, adică Administrației Fluviale Dunărea de Jos. 30 de mii de euro au fost acordate instituției similare din Bulgaria.

Lucrările trebuiau să fie gata din 2018, însă nu s-au încheiat din cauza lipsei studiului de mediu pentru zona din Bulgaria. În 2020, a expirat valabilitatea programului.

De fapt, problema blocajului a fost alta, explica șefa Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Angela Ivan, pentru Europa FM, în aprilie 2022.

„Partea bulgară pune mare accent pe partea de construcții de poduri, iar partea română pe asigurarea navigabilității prin activitățile curente de dragaj. Există un raport de condiționalitate, adică partea română e obligată să se achite de responsabilitățile ei în ceea ce privește participarea construcției celui de-al doilea pod acum, cât de repede, dar partea bulgară e obligată, la rândul ei, să se achite de sarcinile privitoare la dragaj pe sectoarele de care răspunde.”

Până ca Ucraina să fie invadată de Rusia, în primăvara lui 2022, proiectul Fast Danube nu a mai primit atenția cuvenită.

Bulgarii n-au dragat unde era necesar, iar românii n-au făcut demersuri pentru construirea unor noi poduri peste Dunăre către Bulgaria.

În aprilie 2022, la două luni de la invadarea Ucrainei de Rusia, premierii României și Bulgariei și comisarul european pentru Transporturi au repus subiectul pe agenda discuțiilor oficiale. Asta după ce ministrul ucrainean de Externe, Dmitri Kuleba, solicitase, la București, acces sporit al navelor ucrainene pe Dunăre.

După aproape alți doi ani de discuții, pe 31 ianuarie 2024, ministrul bulgar al Transporturilor, Georgi Gvozdeikov, a declarat că Sofia și Bucureștiul au bătut palma pentru reluarea proiectului Fast Danube, iar planul a fost trimis la Bruxelles.

Investițiile care se vor face pe Dunăre „vor face fluviul navigabil timp de 340 de zile pe an, în loc de 280 de zile, în prezent, ceea ce va fi un avantaj pentru afaceri”, a spus atunci demnitarul bulgar.

Pe 21 februarie 2024, comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a confirmat depunerea proiectului destinat îmbunătățirii navigației pe Dunăre la Bruxelles, la limită, în luna ianuarie.

„România a reuşit să propună acest proiect, să-l depună împreună cu Bulgaria. Eu sper ca el să fie selectat, astfel încât să beneficieze deja de finanţare în această schemă financiară multianuală”, a spus comisarul european pentru agenția de știri Agerpres.

În același timp, România a depus la Comisia Europeană, tot la limită, și un proiect dorit de Bulgaria, dar cerut și de Comisia Europeană – un nou pod peste Dunăre, între Giurgiu și Ruse.

„A venit relativ târziu proiectul pentru un studiu de fezabilitate, a fost depus de România pe fondurile de mobilitate militară. A fost aprobat, dar [aprobarea] este în acest moment doar pentru studiul de fezabilitate. În acest moment, el este depus doar ca un pod rutier, cu opţiune pentru feroviar. Eu sper să fie un pod şi cu feroviar, pentru că este pe acest Coridor Nord-Sud, care trebuie să fie deservit de o trecere modernă peste Dunăre”, a explicat comisarul european pentru Transporturi.

Directorul general al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați (AFDJG), Angela Ivan, spune pentru Europa Liberă că Fast Danube 2 are aceleași obiective ca primul program, dar mult îmbunătățite: ecarturi de construcții hidrotehnice care să aducă apă cât mai multă pe șenal, dragări și alte lucrări necesare.

Valoarea proiectului a fost evaluată la 230 de milioane de euro, din care România va primi 119 de milioane de euro. 85% din sumă ar putea reprezinta granturi de la Uniunea Europeană, în cazul în care Comisia va aproba finanțarea.

Anunțul Comisiei este așteptat până în iulie 2024.

Directorul adjunct de proiect, de la AFDJG, Mihaela Irimia, spune pentru Europa Liberă că licitațiile pot începe deja, pentru că Fast Danube 2 este, de fapt, o continuare a programului anterior. Lucrările ar trebui finalizate cel târziu în 2028, adaugă Mihaela Irimia.

Până ce banii de la Comisia Europeană vor veni, România face totuși lucrările strict necesare, spune pentru Europa Liberă, președintele Consiliului de Administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, Alexandru Șerban.

„Noi am dragat și în 2022, și în 2023, și la noi, și la bulgari, după ce s-au semnat acorduri între ministerele Transporturilor din România și Bulgaria”, explică Alexandru Șerban.

Un prim argument este că România s-a angajat la Comisia Dunării (organizație internațională care are atribuţii de coordonare, informare reciprocă şi de executarea a unor lucrări de interes comun pe Dunăre), să asigure o adâncime de navigație de cel puțin 2,5 metri pe Dunărea fluvială și 7 metri pe Dunărea maritimă (Brăila-Sulina).

Întrebat dacă România poate crește și mai mult capacitatea de intrare/ieșire a navelor care transportă mărfuri ucrainene pe Dunăre, președintele Consiliului de Administrație al Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați, declară: „Depinde de vreme, de gabarit. Noi acum putem gestiona între 18 și 22 de nave pe zi, intrări și ieșiri”.

Războiul din Ucraina a impins România să facă investiții de miliarde de euro în infrastuctura de transport

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, România a început și încă lucrează la nenumărate investiții menite inițial să crească exporturile ucrainene. Lucrările erau necesare oricum și României, dar fuseseră mereu amânate sau ignorate.

Investițiile, suportate parțial sau integral din bani europeni, modernizează și dezvoltă în sfârșit marile porturi românești și mai ales pe cel de la Constanța, cel mai mare al țării.

Printre acestea, se află o platfomă multinodală la Galați, infrastructură nouă, în valoare de 45 de milioane de euro, noi vămi comune cu Republica Moldova, un nou sistem de balizaj, semnalizare și informatizare a portului Sulina, deblocarea a peste 100 de linii ferate scoase din uz la Constanța.

Toate acestea însumează peste 1,3 miliarde de euro.

Pe 17 martie 2023, CFR a lansat un program de modernizare în trei etape a Portului Constanța în valoare de 4,5 miliarde de lei fără TVA (peste un miliard de euro). Toți banii vin de la Uniunea Europeană și sunt nerambursabili.

Sursa: EUROPA LIBERĂ / Rador Radio România /.