Radiografia României înainte de preluarea președinției UE: Guvernul își multiplică diatribele suveraniste la adresa Bruxelles-ului/ Dragnea, discurs naționalist, populist, dezvăluie mai degrabă oportunism decât ideologie

România îi va succeda Austriei la preşedinţia Consiliului Uniunii Europene începând cu 1 ianuarie 2019, în timp ce tensiunile rămân vii cu instituţiile UE. Responsabilii europeni îi reproşează guvernului de centru-stânga, condus de premierul Viorica Dăncilă, că se îndepărtează de statul de drept, scrie publicația franceză Les Echos, citată de Rador.

Aflată în relaţii reci cu Bruxelles-ul, România preia preşedinţia UE începând cu luna ianuarie.

România, al cărei guvern îşi multiplică diatribele suveraniste la adresa Bruxelles-ului, preia preşedinţia într-un moment în care cei 28 sunt puşi la grea încercare din cauza Brexitului şi a ascensiunii euroscepticilor.

Ce se întâmplă cu România, cea care se clasa în mod regulat printre ţările cele mai eurofile după aderarea din 2007?

În ultimele luni, instituţiile europene au devenit ţinta majorităţii de stânga, cea care nu a încetat să denunţe faptul că Uniunea este „injustă”, refuzând acestei ţări „dreptul la propriile opinii”, potrivit declaraţiei şefului Partidului Social-Democrat (PSD) aflat la putere, Liviu Dragnea.

Şi după?

Preşedinţia României va lua sfârşit pe 31 iunie, şi Finlanda îi va succeda în cadrul celui de-al doilea semestru al lui 2019.

Degradarea relaţiilor dintre UE şi guvernul român intervine în cel mai prost moment: Bucureştiul va prelua pentru prima dată preşedinţia semestrială a Uniunii, în timp ce proiectul european se va confrunta, în 2019, cu provocările divorţului de Regatul Unit, cu negocierile referitoare la viitorul buget comunitar şi cu alegeri europene care ar trebui să ducă la un progres al taberei eurosceptice.

Încăpăţânarea PSD de a impune o vastă reformă a sistemului judiciar a exacerbat tensiunile cu Comisia Europeană.

Sărăcie şi disparităţi

Dacă România este unul din cele trei state cele mai sărace ale UE, diferenţele sunt uriaşe în interiorul ţării: produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor în regiunea Bucureşti reprezintă circa 140% din media UE, dar abia atinge 40% în regiunile cele mai sărace din nord-est şi din sud-vest.
Fondurile europene au generat progrese remarcabile: astfel, 40% din căminele din mediul rural sunt astăzi conectate la reţeaua de apă curentă, faţă de doar 1% la căderea regimului comunist, la sfârşitul anului 1989.

Forţaţi de sărăcia tranziţiei, circa 4 milioane de români au părăsit ţara în ultimii 30 de ani.

„Guvernul PSD a început să facă presiuni asupra autorităţilor judiciare şi anticorupţie româneşti într-un mod ce reaminteşte de omologii săi Polonia şi Ungaria”, alte două ţări extrem de critice faţă de funcţionarea Uniunii, notează cercetătorul Luka Oreskovic într-un recent raport al think-tank-ului european Council on Foreign Relations (ECFR).

UE a solicitat renunţarea la reformele judiciare, estimând că ele afectează lupta împotriva corupţiei, boală endemică în această ţară. Pentru detractorii Uniunii, aceste măsuri nu au alt scop decât să şteargă cazierul judiciar în cazul a numeroşi aleşi şi apropiaţi ai PSD, printre care şi Liviu Dragnea, deja condamnat la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală şi vizat de alte două proceduri.

Social-democraţii îi acuză pe procurorii anticorupţie că fac parte dintr-un „stat paralel” care acţionează împotriva puterii alese.

Oportunism sau ideologie?

În acest context, tonul populist, chiar naţionalist, al liderului social-democraţilor dezvăluie mai degrabă oportunism decât ideologie, estimează politologul Andrei Ţăranu: „Dragnea copiază retorica iliberală a premierului ungar Viktor Orban, fără a înţelege pe deplin conceptele”.

Bucureştiul nu pare decis să pună în aplicare recomandările europene privind justiţia. Dimpotrivă, guvernul doamnei Viorica Dăncilă vrea să treacă rapid un decret de amnistie de care ar putea beneficia responsabilii politici care au probleme cu justiţia.

Un astfel de proiect va marca încălcarea unei linii roşii, se atrage atenţia dintr-o sursă europeană. România, care „suferă deja de un handicap în termeni de credibilitate”, ar trebui să îşi cheltuiască energia pentru a se apăra în faţa partenerilor săi în loc să se ocupe de dosare europene, avertizează aceeaşi sursă.

Coabitare dificilă

Bucureştiul va avea dificultăţi în a vorbi pe o singură voce, deoarece ţara cunoaşte o coabitare explozivă între majoritatea de stânga şi preşedintele de centru-dreapta Klaus Iohannis. Acesta din urmă, un pro-european convins, reprezintă ţara în cadrul Consiliului Europei.

Popularitatea PSD, ales confortabil la sfârşitul anului 2016, este în scădere. Importante manifestaţii de stradă la Bucureşti au mobilizat în ultimii doi ani mii de opozanţi, dar majoritatea beneficiază de susţinere solidă în regiunile defavorizate, graţie creşterii ajutoarelor sociale în ultimele luni. România afişează una din ratele de creştere cele mai susţinute din cadrul UE, 4,1% pe an pe al treilea trimestru, după 6,9% în 2017.

Sursa: Rador/ Traducerea: Ruxandra Lambru

Citește și

Cum au făcut praf Dragnea și PSD imaginea țării în presa occidentală: România, tot mai departe de valorile UE, tot mai aproape de Ungaria lui Orban