Radiografia sistemului de sănătate românesc făcută chiar de minister: criză acută de medici, concentrarea acestora în București și câteva județe, pregătirea deficitară în timpul rezidențiatului – grafice

Ministerul Sănătății propune, într-un proiect de hotărâre de Guvern, adoptarea Planului strategic multianual pentru dezvoltarea resurselor umane în sănătate 2022-2030, care reprezintă un jalon în PNRR. În susținerea necesității acestei strategii, ministerul face o radiografie a sistemului de sănătate românesc, caracterizat, între altele, prin criză acută de medici, concentrarea acestora în București și câteva județe, pregătirea deficitară în timpul rezidențiatului.

Migrația personalului din sănătate reprezintă principala cauză a crizei de profesioniști în sănătate.

47.500 de medici, asistenți medicali și moașe, medici dentiști, farmaciști au solicitat, doar în perioada 2010 – 2016, certificate de conformitate, documente necesare pentru a lucra într-unul din statele Uniunii Europene.

Astfel, în 2016, în România mai activau doar 54.304 medici, ceea ce reprezenta o medie de cca 270 medici / 100.000 locuitori, mult sub media UE de 340 medici / 100.000 locuitori și mult în urma unor state dezvoltate precum Austria – 524 medici/100.000 locuitori, Germania – 431 medici/100.000 locuitori, Italia – 394 medici/100.000 locuitori.

Ministerul Sănătății notează că, prin creșterile salariale semnificative din perioada 2016-2018, prin investițiile în infrastructura de sănătate, prin dezvoltarea continuă a sistemului privat de sănătate, fenomenul migrațional s-a diminuat, astfel că numărul de medici a ajuns în 2020 la 65.740, ceea ce reprezintă o medie de 346 medici / 100.000 locuitori.

În privința numărului de asistenți medicali, în 2018, România se regăsea în media Uniunii Europene, cu un număr de 721 asistenți medicali / 100.000 locuitori. În 2022, numărul de asistenți medicali / 100.000 de locuitori a ajuns la 890.

„Deși evoluția numerică pozitivă a personalului medical din ultimii 5 ani poate fi considerată un succes, sistemul de sănătate din România se confruntă în continuare cu numeroase probleme în domeniul resurselor umane”, subliniază chiar ministerul.

Principala problemă o reprezintă disparitățile majore cu privire la distribuția geografică a medicilor atât între mediile urban și rural, cât și la nivelul județelor țării: 90% din totalul medicilor și 87,5% din totalul medicilor stomatologi activează în mediul urban.

În anul 2020, și-au desfășurat activitatea în localitățile rurale numai 8,5% dintre medici, 11,7% dintre medicii stomatologi, 17,6% din totalul farmaciștilor, 10,7% din totalul personalului sanitar mediu și 11,4% din personalul sanitar auxiliar. Astfel, în mediul rural au revenit de peste 9 ori mai mulți locuitori unui medic.

„Deși numărul total de medici a crescut semnificativ în ultimii ani, distribuția geografică a acestora nu s-a ameliorat, fiind remarcată chiar o înrăutățire, existând o și mai mare concentrare a acestora în centrele universitare (București, Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Mureș) și o lipsă acută de medici în județele din provincie (Prahova, Giurgiu, Teleorman, Călărași, Dâmbovița etc.). Aceste dezechilibre majore au consecințe grave asupra accesului la servicii medicale pentru locuitorii din județele slab deservite, mai ales în cazul urgențelor medico-chirurgicale dar și pentru patologiile cronice, pentru rezolvarea cărora singura soluție o constituie deplasarea într-un alt județ, sau într-un centru universitar. Mai mult de 50% dintre pacienții internați în Municipiul București au domiciliul în alte localități”, subliniază MS.

O altă problemă este lipsa atractivităţii posturilor vacante din teritoriu pentru personalul medical. 1 din 5 posturi rămâne neocupat. Conform datelor Ministerului Sănătății, în 2020 au fost raportate 43.409 de posturi vacante în unitățile sanitare publice, reprezentând un procent de 18,81% din posturile normate de la nivel national. Sunt numeroase situații când posturile scoase la concurs rămâne neocupate pentru că nu se prezintă niciun candidat.

Distribuția medicilor la nivel national (nr. medici / 100.000 locuitori):

În ceea ce privește medicii de familie, situația este și mai gravă, iar deficitul se va accentua în următorii ani, pentru că aproximativ 40% din numărul total de medici de familie sunt în pragul pensionării sau au depășit deja vârsta de pensionare.

Conform datelor centralizate de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie, există un deficit de cca. 2187 medici de familie necesari în 1414 localități.

• Citește și Aproape jumătate din medicii de familie au peste 61 de ani. 424 de localități nu au nici un medic de familie

Ministerul Sănătății semnalează și „pregătirea deficitară în timpul rezidențiatului: numărul mare de rezidenți și aglomerarea acestora în centrele universitare are efecte negative asupra pregătirii acestora”. Totodată, curriculumul de pregătire în rezidențiat pentru un număr însemnat de specialități a rămas neactualizat în ultimii ani, singurele specialități în care curricula este congruentă cu curricula europeană fiind Medicina de urgență si Anestezia și Terapia Intensivă.

Ce își propune ministerul prin planul strategic multianual:

• Îmbunătățirea guvernanței și actualizarea cadrului legislativ în domeniul resurselor umane în sănătate la standardele europene și cerințele OMS
• Îmbunătățirea gestionării resurselor umane în sănătate prin reglementare, retenție, evaluarea și dezvoltarea continuă
• Actualizarea învățământului universitar medical și farmaceutic la cerințele europene prin formarea profesională bazată pe competențe
• Îmbunătățirea cadrului privind educația medicală continuă și formarea postuniversitară adecvată a personalului medical
• Crearea și implementarea unui mecanism eficient de planificare și analiză a resursei umane în sănătate
• Implementarea unui management eficient al resurselor umane în sănătate la nivel instituțional, pentru asigurarea condițiilor adecvate de muncă, instruire și motivare

Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media