Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel: O dovadă deosebit de incriminantă a duplicității și dezinformării practicate de liderul AUR este însuși sprijinul candidaturii lui Călin Georgescu

Radu Ioanid, ambasadorul României în Israel, a declarat că George Simion, președintele AUR, practică ”duplicitatea” și ”dezinformarea”. El a spus în cadrul unei conferințe organizate de G4Media că deși a recunoscut responsabilitatea României pentru Holocaustul evreilor români, Simion îl sprijină pe Călin Georgescu, iar în guvernul din umbră AUR, anunțat în august 2024, ”există cel puțin două persoane cunoscute pentru cultul public al criminalului de război Ion Antonescu”.

• Prezentarea integrală a lui Radu Ioanid la conferința „Războiul Dezinformării: Conflictul Israel-Hamas și Impactul său în Regiunea Mării Negre” organizată pe 25 februarie 2025:

Am fost rugat de colegii de la G4Media să fac o prezentare legata de subiectul dezinformare, Marea Neagră, relația România-Israel. O să încep cu un exemplu de dezinformare crasă pe care l-a efectuat un personaj cu numele de George Simion, care este președintele AUR și care a afectat în mod serios relația dintre România și Israel.

La 28 august 2023, liderul AUR George Simion recunoaște, în fața unei hărți a României Mari și în fața ambasadorului statului Israel responsabilitatea României pentru Holocaustul evreilor români. A negat existența antisemitismului din România, a condamnat antisemitismul și a promis să îl combată. A fost evaziv în ceea ce privește definiția IHRA a Holocaustului. “Nu am citit-o”spune domnia sa. Și în ceea ce privește predarea istoriei sale, să nu se exagereze, spune el. A urmat un comunicat AUR în limba engleză, pentru export, dar nu și în limba română – o șiretenie de doi bani.

Ce se întâmplă după 28 august 2023? În primul rând, în repetate rânduri, în toamna anului 2023 și în prima jumătate a anului 2024, Claudiu Târziu, numărul doi in AUR, Sorin Lavric, numărul trei, din același partid, participă la mai multe comemorări ale unor legionari notorii, cum ar fi Justin Pârvu, un antisemit bine cunoscut, cu afirmații extrem de grave, derogatorii la adresa evreilor.

În primăvara anului 2024, George Simion se revendică clar și deliberat de la moștenirea lui Corneliu Vadim Tudor, un antisemit obsesiv, și de la moștenirea României Mari cerând sprijinul votanților acestui partid defunct.

În guvernul din umbră AUR, anunțat în august 2024, există cel puțin două persoane cunoscute pentru cultul public al criminalului de război Ion Antonescu. O dovadă deosebit de incriminantă a duplicității și dezinformării practicate de liderul AUR este însuși sprijinul candidaturii lui Călin Georgescu, care vorbește despre înțelepciunea rusă, cu admirație față de Putin.

Acest individ este partizarul împărțirii Ucrainei, considerate de un stat artificial. Și vă reamintesc că, în cazul acestei împărțiri, Rusia ar avea granițe din nou cu România. Împotriva asumării de către președinții și guvernele din România a raportului Wiesel, Călin Georgescu consideră că atunci când e vorba de Ion Antonescu și de Mișcarea Legionară, istoria nu a fost încă scrisă. În sfârșit, acest acest personaj a elogiat deschis pe liderii legionari Corneliu Zelea Codreanu, Ion Moța și Vasile Marin, primii doi criminali dovediți, toți trei antisemiți sălbatici. Călin Georgescu i-a caracterizat pe Codreanu și pe Ion Antonescu ca martiri. S-a afișat repetat în prezent cu militanți legionari, violent antisemiți.

Deci avem de a face cu o minciună repetată, o dezinformare pe care a dovedit-o clar președintele AUR în ceea ce privește relația cu statul Israel, cu ambasadorul Israelului.

Două cuvinte despre campania din România de dezinformare în legătură cu așa zici sorosiști. Este inacceptabil ca o doamnă senatoare să fie amenințată că va fi călcată cu mașina, să fie numită ”javră soroșiștă” “scursură jidovită”. Și aici aș întreba autoritățile judiciare din România cum au reacționat când este vorba de doamna senator Victoria Stoiciu, a cărui viață a fost amenințată.

Liste ale adversarilor au făcut legionarii și comuniștii. De “jidani și jidoviti” de către legionari, de “dușmani ai poporului” de catre comuniști.

Trec la conflictul Hamas – Israel pentru a enunta câteva observații. În primul rând au fost mesaje narative false și distorsionate care au fost propagate în spațiul public, în media și mai ales online. Un exemplu este momentul 7 octombrie. S-a afirmat că Israelul a fost complice, că este imposibil ca cineva să nu fi știut că va avea loc atacul în sine. În presa română am observat o lipsă de examinare critică a atacului care a generat situații conform cărora organizația teroristă Hamas a fost creditată cu știri preluate fără niciun fel de filtru.

E ca și cum ai credita ISIS ca o sursă valabilă de știri. În ce scop a fost creată această inversare între victimă și agresor? Este foarte clar de ce și nu cred că trebuie să intru prea mult în amănunte.

Să spunem câteva cuvinte despre legimitimitate, modul în care Hamas a încercat să cosmetizeze, să contextualizeze atacul din 7 octombrie. Nu este nimic de contextualizat când este vorba de asasinate de copii și femei. Am mai spus-o public. Nu există justificare, nu se poate combate ceea ce consideră o nedreptate, nu se poate duce o luptă de eliberare națională, omorând copii în fața părinților, părinți în fața copiilor și arzând cadavre.

Despre dezinformare ca instrument pentru polarizarea și destabilizarea societăților. Din nou, se știe foarte bine cum conflictul Israel-Hamas și cel din Ucraina au fost utilizate pentru a manipula și dezbina.

Destabilizarea. Un singur exemplu: la Paris au apărut stele albastre pe ziduri, generând teamă și tensiune. Poliția franceză a descoperit că făptașii erau, de fapt, în strânsă legătură cu Rusia via Moldova. Actorii din spatele dezinformării – vedem actori statali și non-statali, fiecare cu agendă proprie. Am văzut din nou că Hamas, organizație teroristă, a fost creditată ca o sursă de informare valabilă. Este a fost foarte clar că și Iran, și Rusia și-au urmărit propriile interese de actori maligni.

Este foarte important în comunicarea strategică ca autoritățile, guvernul să comunice clar și în detaliu. Am văzut cum guvernul în Israel, pe de o parte, și structurile de securitate și informații au folosit canale mai puțin formale pentru a transmite o serie de mesaje și informații relevante. Dar trebuie spus că Israel nu este un exemplu foarte bun în lupta contra dezinformării.

De ce? A vorbit cu multe voci, și unele voci oficiale și neoficiale au deservit uneori imaginea statului Israel.

Mesajul meu este unul foarte simplu. Dacă presa și noi toți nu vom aplica un filtru critic, dar și unul moral, nu ne vom informa cine și de ce transmite niște așa-zise informații și le vom prelua ca atare, riscăm doar să fim un instrument în slujba dezinformării, practic un accelerator de dezinformare și nu o sursă de informare.

Fenomenul dezinformării are un impact devastator asupra societății noastre. Un flagel care necesită eforturi continue la toate nivelurile – guvern, autorități.

Mass-media, influencerii, social media și societatea civilă trebuie să acționeze concertat împreună cu autoritățile. Trebuie să vedem dincolo de nemulțumiri, de divergențe și să creăm inițiative comune. Să ne concentrăm nu doar pe ceea ce s-a făcut greșit, ci mai degrabă pentru ceea ce se poate face bine în mod pozitiv, în folosul unei societăți democratice care nu poate fi lăsată pradă dezinformării.