Rafila, despre decontarea avorturilor: Există situații în care întreruperea sarcinii este necesară din motive medicale sau etice. CNAS trebuie să găsească o soluție de finanțare pentru aceste cazuri / „Sunt multe situații în care avortul este un drept al femeii”

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat, marți, într-o conferință de presă, că sunt 250 de ONG-uri care au cerut decontarea avorturilor și 148 care cer interzicerea decontării acestei proceduri. Ministrul a precizat că va fi făcută o analiză, dar a subliniat că există situații în care întreruperea sarcinii este necesară din motive medicale sau etice, iar Casa Națională de Asigurări de Sănătate trebuie să găsească o soluție de finanțare pentru aceste cazuri.

Declarațiile ministrului Sănătății pe acest subiect:

„Sunt 250 (de ONG-uri) care au cerut decontarea și 148 care au cerut interzicerea decontării avorturilor. trebuie să vedem argumentele. Sunt multe situații în care avortul este un drept al femeii, sunt multe situații în care sarcina e nedorită.

Noi facem eforturi legat de centrele de planning familial, pentru că sarcina trebuie să fie dorită, nu trebuie să fie un accident și, din acest punct de vedere, cred că o poziție echilibrată care să permită inclusiv accesul la întreruperea medicală a sarcinii să poată să fie decontată.

Nu putem să judecăm global. Există o parte a societății care susține acest lucru și eu înclin să cred că trebuie să găsim o soluție. Am primit și o altă solicitare să interzicem decontarea. Oamenii sunt întotdeauna împărțiți. Are și o componentă religioasă. Trebuie să cumpănim bine, pentru că există situații în care întreruperea sarcinii este necesară și din motive medicale sau etice.

CNAS face decontarea.

Nu o să facem un program de întrerupere de sarcină, nu e o problemă de sănătate publică, dar CNAS trebuie să găsească o soluție pentru cazurile la care făceam referire.”

Context. Peste 250 de organizaţii ale societăţii civile din România şi internaţionale au cerut luna trecută ministrului Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi preşedintei Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, decontarea avortului la cerere, potrivit unui comunicat al Centrului Filia.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Sănătăţii şi preşedintei CNAS organizaţiile atrag atenţia că accesul la avort a devenit din ce în ce mai „dificil” în România în ultimii ani.

Potrivit semnatarilor, creşte astfel numărul de avorturi „în condiţii de risc”. „Decontarea procedurii va asigura femeilor acces universal şi sigur la acest serviciu medical, indiferent de vulnerabilităţile şi identităţile lor. Totodată, va putea fi realizată monitorizarea numărului de proceduri efectuate în instituţiile medicale aflate în contract cu CNAS, aspect care va ajuta la identificarea instituţiilor, localităţilor şi judeţelor în care acest serviciu medical esenţial nu este furnizat”, subliniază ei.

Conform organizaţiilor semnatare ale scrisorii deschise, în ultimii trei ani, potrivit datelor Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP), peste 300 de femei au făcut avorturi în condiţii nesigure. Ele semnalează că motivul pentru creşterea „avorturilor nesigure” este că din ce în ce mai multe spitale nu le mai oferă pacientelor posibilitatea de a face avort, invocând motive precum cele religioase, etice sau morale, decizia conducerii şi a medicilor de a refuza sau criza COVID-19.

Patriarhia Română a reacționat la această solicitare, transmițând că a încuraja şi promova etatist avortul depăşeşte cu mult graniţa trasată de conştiinţă, bioetică şi fundamentalul bun-simţ între viaţa şi moartea unei persoane.

Patriarhia subliniază că una dintre funcţiile centrale ale BOR este de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre „mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti”, iar „crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”.

„Poziţia BOR şi a tuturor cultelor faţă de avort e una clară, firească, fermă şi ireversibil orientată pro-viaţă. Mesajul creştin are ca miez libertatea, iubirea şi respectul pur faţă de viaţa şi demnitatea persoanei umane, născute sau nenăscute încă. Avortul este şi rămâne legal, dar nu tot ce este legal coincide totdeauna riguros cu ce este moral, graniţa dintre ‘permis’ şi ‘posibil’ fiind una la care ar trebui să reflectăm atent şi responsabil ca persoane înzestrate nu doar cu trup, ci şi cu spirit. Biserica are printre funcţiile sale centrale şi pe aceea de a contribui exemplar la întreţinerea ordinii morale în societate, de a explica necesitatea igienică a moralei personale şi publice, de a orienta atenţia spirituală a oamenilor spre lucrurile esenţiale, între care viaţa, educaţia, relaţia cu celălalt, mântuirea din răul cu multe chipuri care sfidează şi sabotează sensul existenţei omeneşti. Crima, inclusiv cea comisă prin avort, este unul dintre aceste chipuri”, se arată în comunicatul Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis luni Agerpres.

Ca reacţie la „recent solicitatul, dar nefirescul sprijin al statului pentru finanţarea avortului în absenţa unei urgenţe medicale, act care ar reprezenta o implicită încurajare a acestuia”, Biserica Ortodoxă Română apreciază că cei care „aleg să îşi asculte conştiinţa şi să evite implicarea într-un act medical care suprimă brutal o viaţă (…), au dreptul şi, dacă sunt medici, obligaţia, să respecte riguros jurământul lui Hipocrate deplin favorabil vieţii, iar dacă sunt reprezentanţi ai societăţii civile, deci inclusiv ai cultelor religioase care includ cea mai mare parte a acestei societăţi, să-şi exprime şi să-şi apere public principiile morale, etice, filosofice şi religioase ocrotite de Constituţie”.

Patriarhia arată că Biserică nu impune, ci „invită stăruitor” la respectarea şi protejarea vieţii şi demnităţii persoanei umane, pledând mereu cauza acestora ca pe cea mai înaltă posibil, viaţa fiind „un dar dumnezeiesc plin de sens pentru individul străin de individualism feroce şi pentru comunitatea formată din noi toţi, cei ce am avut şansa de a ne naşte”.