VIDEO Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței CE: „Fenomenul dezinformării nu e ceva nou; noutatea e dată de faptul că UE e ținta predilectă și dimensiunea pe care o are acest fenomen în prezent”

Noutatea în fenomenul știrilor false este faptul că țintește în mod predilect UE, în ultima perioadă, precum și „dimensiunea pe care o are acest fenomen în prezent în contextul platformelor digitale care oferă un spațiu de desfășurare infinit”, a spus Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România la Conferința organizată de G4Media luni, 20 martie 2023.

Aceasta a mai spus că fenomenul s-a amplificat în Europa, la un nivel fără precedent, în contextul ultimelor două crize. „Fenomenul a devenit un pericol real și conștientizat pentru democrație și pentru societatea noastră.”

Alte declarații din intervenția Ramonei Chiriac:

• Situațiile fără precedent cer soluții fără precedent. Lumea liberă în care Uniunea Europeană ocupă un loc de frunte a început să ia aceste măsuri. Aceasta este vestea bună, veștile mai puțin bune spun că suntem încă departe de găsirea unei rețete perfecte pentru de eficiența maximă a acestor măsuri. Ca un istoric al măsurilor luate în acest sens, aș insista pe 3 direcții de acțiune:  comunicarea strategică, reglementare online-ului și acțiunea externă coordonată.
• Pe comunicare strategică evidențiez proiectul „EU vs Disinfo” care aparține serviciului de acțiune externă a Uniunii. A doua direcție de acțiune foarte serioasă, ține de partea de reglementare. UE a acțioat pentru a umple acest gol: Codul Consolidat de bune practici împotriva dezinformării. Este un instrument de piorierat prin care actorii relevanți din sistemul eco-informaționlat au agreat standarde de reglementare. Trebuie să menționez și actul privind serviciile digitale. El este intrat recent în vigoare, noiembrie 2022, așteptăm efectele, impactul acestuia, ne dorim să asigurăm un mediu online mai corect, mai sigur, mai transparent atât pentru fiecare dintre noi, cât și pentru comunitatea de business.
• În fine, a treia direcție, prin care vă asigurăm că nu suntem singuri. Suntem purtătorii de drapel noi, UE. Exemplul este al acțiunii externe coordonate, două exemple: sistemul de alertă rapidă pentru combaterea din exterior și mecanismul de răspuns G7, prin care UE colaborează cu statele G7 punând în comun resurse, intelligence, finanțare, pentru a acționa coordonat.
• Reprezentanța UE din România: încercăm să adaptăm informația europeană la specificul românesc – să fim parte a acestui ecosistem informațional românesc. Vorbesc despre acțiuni proactive de combatere a dezinformării și activități de educare.
• Încercăm constant să identificăm mesaje europene care vor avea un ecou pozitiv în RFomânia și canalele locale potrivite pentru acestea.
• Colaborăm cu influenceri educaționali din România și chiar vreau să vi-i numesc: Achim Scarlat alias Dezaburit, Horia Sârghi- Zaiafet sau secelbrul fizician Cristian Presură.
• Mergem în școli, în licee, în facultăți, la firul ierbii digitale pentru a ține traininguri privind modul cum tinerii pot recunoaște o știre falsă și cum ar trebui să reacționeze
• Punem la dispoziție materiale
• Avem o prezență foarte solidă în media socială. Avem cel mai accesat cont de media socială dintre toate misiunile diplomatice și internaționale din România, unde publicăm frecbent demontări ale miturilor răspâîndite în online.
• Dacă dați pe goole o simplă căutare – „adevărul gol-goluț Comisia Eueopană” primul link este un link care cuprinde toate aceste informații, pachete educaționale.
• Dezinformarea e un fenomen dinamic și răspunsul nostru trebuie să fie la fel.
• Trebuie să acționăm printr-o serie de măsuri pro-active și reactive dar și rămân foarte multe necunoscute în această ecuație și trebuie să învățăm constant, precum și instituțiile naționale.
• Tema încrederii în instituții reprezintă o prioritate pe agenda noastră. 47% dintre români față de 52% media UE au încredere în instituțiile europene.
• Principalii judecători politici trebuie să ne sprijine în efortul de a ne informa corect. Nu vrem doar afirmații glorioase, doar aplauze.
• Efortul nu poate fi decât unul global. Comisia Europeană nu și-a propus să fie un minister al adevărului orwellian. Libertatea de expresie a cetățenilor e un lucru fundamental, de accea platformele sociale sunt esențiale. De aceea și aici facem pionierat, încercăm să responsabilizăm aceste companii. Dorim un conținut mai sigur. Copiii noștri sunt expuși la un conținut dramatic și noi deseori suntem expuși la produse, servicii îndoielnice.
• Actul serviciilor digitale va trebui implementat de statele naționale. Instituțiile care sunt cu lupa pe dezinformare. Ele trebuie sprijinite și consolidate.

////////

Material publicat în cadrul proiectului „Cine și cum: combaterea dezinformării care îndepărtează cetățenii de proiectul european”, susținut de Agenția Executivă pentru Educație și Cultură (EACEA) cu atribuții delegate de Comisia Europeană.

Detalii despre proiect, AICI.

—-

Finanțat de Uniunea Europeană. Punctele de vedere și opiniile exprimate sunt însă ale autorilor și nu le reflectă în mod necesar pe cele ale Uniunii Europene sau ale Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură. Nici Uniunea Europeană și nici autoritatea finanțatoare nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.