Raport: 15 state UE, între care și România, subvenționează combustibilii fosili  mai mult decât regenerabilele / Aceste subvenții pot distorsiona piețele și pot scumpi tehnologiile curate

15 state UE, între care și România, au acordat în 2020 mai multe subvenții pentru combustibilii fosili decât pentru regenerabile, în ciuda angajamentelor climatice asumate de ele, a dezvăluit luni un raport al Curții Europene de Audit (CEA), transmite Eurobserver, citată de Rador.

La nivelul întregii UE, în medie, subvențiile sunt mai mari pentru regenerabile decât pentru combustibilii fosili, însă între statele UE există discrepanțe considerabile.

În 2020 Finlanda, Irlanda, Cipru, Belgia, Franța, Grecia, România, Lituania, Polonia, Bulgaria, Suedia, Ungaria, Slovacia, Slovenia și Letonia au alocat subvenții pentru combustibilii fosili care au depășit media UE – și, concomitent, toate au oferit sume mai mari decât pentru energia regenerabilă.

Subvențiile pentru combustibilii fosili s-au ridicat la 55-58 miliarde de euro pe an în perioada 2008-2019, deși două treimi dintre acestea (35 miliarde euro în 2018) au reprezentat scutiri sau reduceri de impozite.

Industria, transporturile și agricultura au profitat cel mai mult de pe urma subvenționării combustibililor fosili în UE.
Însă, avertizează CEA, aceste subvenții pot submina eficiența prețului carbonului și pot distorsiona piețele, făcând ca tehnologiile curate și eficiente să fie relativ mai scumpe.

Acum peste un deceniu statele G20 au proclamat sistarea subvențiilor pentru combustibilii fosili până în 2020. Însă UE și statele ei membre nu s-au îndurat să se angajeze că le vor eradica decât abia în 2025 – o poziție care va duce la o „tranziție socială și economică dificilă”, a avertizat CEA.

În prezent numai o duzină de state UE și-au declarat deja intenția de a elimina complet o parte din subvențiile actuale pentru combustibilii fosili – și numai șase dintre ele și-au stabilit și termene-limită clare pentru eliminarea lor.

CEA argumentează în raport că și „alocațiile gratuite” prevăzute de sistemul de plafonare și tranzacționare al pieței UE a carbonului pot fi considerate subvenții pentru combustibilii fosili – întrucât ele acoperă în cea mai mare parte emisiile provenite din arderea combustibililor fosili.

Aceste permise gratuite sunt concepute pentru a ajuta industria grea și aviația – și în unele state membre și sectorul energetic – să rămână competitive în raport cu concurența din țări non-UE, însă eficiența lor a mai fost pusă la îndoială și în alte rapoarte.

„Alocațiile gratuite […] au frânat adoptarea tehnologiilor cu carbon redus”, afirmă raportul, cerând Comisiei Europene să calibreze mai bine permisele, mai cu seamă dacă sistemul va mai fi prelungit cu încă un deceniu.

CEA avertizează și statele membre că toate tipurile de subvenții pentru combustibilii fosili pot duce la un tratament inechitabil pentru anumite sectoare, declanșând o rezistență contra tranziției la o economie mai verde, cum au fost și protestele așa-ziselor „veste galbene” în Franța.

Inconsecvență

Raportul remarcă pe de altă parte că o mare problemă a politicii de mediu a UE este asigurarea consecvenței între taxarea energiei și obiectivele climatice – adică respectarea principiului „poluatorul plătește”.

De exemplu, cărbunele e taxat mai puțin decât gazul, iar unii combustibili fosili sunt taxați considerabil mai puțin decât energia produsă din surse regenerabile.

În practică, acest lucru poate face ca sursa energetică cea mai poluantă să fie taxată cel mai puțin.

Dar în prezent sunt discutate noi reguli care ar introduce noi impozite bazate pe performanța ecologică, ar elimina favoritismul pentru motorină în detrimentul benzinei și ar abroga scutirile fiscale pentru kerosenul ars de avioanele pentru pasageri.

O evaluare a propriei directive fiscale de către Comisie a conchis că actualele reguli nu susțin adoptarea alternativelor cu carbon redus și nu oferă claritate juridică în privința unor produse energetice noi.

Ea a adăugat că ratele minime de impozitare stabilite de directivă nu mai ajută acum la atingerea obiectivelor ei inițiale – reducerea decalajelor dintre țări la fiscalizarea energiei.

Deși unele țări au impus impozite mari, altele le mențin aproape de minimul permis pentru combustibil, provocând distorsiuni pe piața internă, a afirmat CEA.

Sursa: Euobserver/ Rador/ Traducere: Andrei Suba