Raport: Băncile europene mint că sunt preocupate de protejarea mediului ca să câștige reputație și bani / Numărul cazurilor de dezinformare ecologică a crescut cu 70% în ultimul an

Numărul cazurilor de ”greenwashing” (dezinformare ecologică) efectuat de bănci şi companii de servicii financiare din întreaga lume a crescut cu 70% în ultimele 12 luni, faţă de ultimele 12 luni, a arătat un raport publicat marţi, scrie Reuters, citată de News.ro.

Instituţiile financiare europene au reprezentat majoritatea acestor cazuri, iar cea mai mare parte a dezinformării ecologice a implicat afirmaţii despre combustibilii fosili.

Firma de date de mediu, sociale şi de guvernanţă (ESG) RepRisk a înregistrat 148 de cazuri din industria serviciilor bancare şi financiare la nivel global, în cele 12 luni până la sfârşitul lunii septembrie 2023, în creştere de la 86 în ultimele 12 luni

Din cele 148 de cazuri, 106 au fost de către instituţii financiare europene.

Federaţia Bancară Europeană a spus că raportul RepRisk cuprinde mai degrabă acuzaţii decât afirmaţii verificate de dezinformare ecologică.

Greenwashing implică o organizaţie care face afirmaţii înşelătoare legate de sustenabilitate către investitori sau consumatori, de obicei pentru a-şi îmbunătăţi reputaţia şi rezultatele financiare.

Autorităţile de reglementare doresc să elimine dezinformarea ecologică pentru a spori încrederea consumatorilor şi a investitorilor şi pentru a ajuta la încurajarea direcţionării unor fonduri mai mari către investiţii durabile, deşi nu există încă o definiţie legală a ceea ce este greenwashing.

RepRisk, care spune că are date care datează din 2007, consideră că a avut loc greenwashing atunci când o firmă face comunicări înşelătoare cu privire la mediu.

RepRisk caută o astfel de comunicare analizând sursele publice de informaţii şi părţile interesate, mai degrabă decât informaţiile publicate de companii.

De exemplu, rezultatele cercetării care dezvăluie că o companie a exagerat impactul unei iniţiative ar fi luate în considerare ca un caz de greenwashing.

”Peste 50% dintre aceste incidente cu risc de greenwashing specifice climei fie au menţionat combustibili fosili, fie au legat o instituţie financiară de o companie de petrol şi gaze.

Aceste incidente nu au loc izolat, iar autorităţile de reglementare sunt din ce în ce mai conştiente de amploarea problemei”, a spus RepRisk.

Federaţia Bancară Europeană (EBF) a declarat că creşterea cererilor de spălare ecologică poate fi legată de un control sporit al băncilor şi de angajamentele lor de sustenabilitate, mai degrabă decât de denaturarea deliberată a creditorilor.

Băncile joacă un rol cheie în finanţarea eforturilor de decarbonizare ale companiilor, inclusiv în industriile cu emisii mari, a spus EBF.

”Conceptul de finanţare a tranziţiei nu este bine definit, iar această lipsă de claritate poate duce la acuzaţii nefondate de spălare ecologică”, a adăugat un purtător de cuvânt într-o declaraţie trimisă prin e-mail.

UK Finance, care reprezintă industria bancară şi financiară, a declarat într-un comunicat că firmele din sector au pus responsabilitatea socială şi de mediu ”în centrul strategiilor lor”.

Colaborează cu autorităţile de reglementare în ceea ce priveşte transparenţa şi etichetarea produselor ESG, a adăugat acesta.

Organele de supraveghere ale Uniunii Europene au prezentat în iunie ”o înţelegere comună la nivel înalt” a greenwashing şi au declarat că băncile, asigurătorii şi firmele de investiţii din bloc au făcut ”afirmaţii înşelătoare” cu privire la acreditările lor de sustenabilitate către investitori.

Industria bancară şi a serviciilor financiare este a doua după petrol şi gaze pentru numărul de incidente de greenwashing, a spus RepRisk.

Firma de date a descoperit că greenwashingul, în general, era în creştere. Unul din patru incidente de risc ESG legate de climă a fost legat de spălarea ecologică, o creştere faţă de unul din cinci anul trecut, în timp ce a constatat, de asemenea, că una din trei companii legate de spălarea ecologică a fost implicată şi în aşa-numita ”dezinformare socială”.

Aceasta a definit dezinformare socială ca fiind companiile care se prezintă pozitiv prin ”ascunderea unei probleme sociale de bază”, cum ar fi abuzurile drepturilor omului si complicitatea corporativă sau impactul asupra comunităţilor, pentru a le proteja reputaţia şi performanţa financiară.

”Comunicarea înşelătoare în jurul subiectelor de mediu şi sociale nu numai că împiedică progresul către obiectivele colective, ci şi dăunează încrederii consumatorilor şi investitorilor”, a scris RepRisk în ultimul său raport.