Raport: Cele mai grave derapaje de la democrația românească în 2022 – banii de la partide pentru presă alterează independența editorială

Lipsa transparenței decizionale, tendințele iliberale, creșterea influenței structurilor militarizate și opacitatea finanțărilor politice au fost principalele provocări ale democrației românești, în 2022. Sunt concluziile unui raport întocmit de mai multe organizații ale societății civile. Documentul se numește ”Starea democrației 2022” și este semnat de Centrul de Resurse pentru Participare Publică, Centrul pentru Inovare Publică și ActiveWatch.

Autorii raportului menționează o serie de proiecte și comportamente abuzive ale autorităților, în raport cu societatea civilă, din cursul anului 2022:

• Inițiată la finalul anului 2022, pe agenda Senatului se află o propunere legislativă de modificare a Codului Penal, asumată de Nicolae Ciucă și de Lucian Bode, care ar putea conduce la restricționarea vocilor critice prin creșterea pedepselor cu închisoarea pentru cine tulbură ordinea și liniștea publică. După protestele societății civile, unul dintre inițiatori și-a asumat o serie de amendamente care încă nu au fost dezbătute. 
• În același timp, o propunere legislativă pentru reformarea Legii adunărilor publice este blocată în Camera Deputaților din vara lui 2020. 
• Dreptul de a participa și organiza adunări publice a fost chestionat și de Primăria Municipiului București, care a propus înființarea unei noi comisii la nivelul instituției care, printre altele, ar determina dacă manifestările sunt relevante pentru comunitate. 
• Blocarea accesului la informații de interes public reprezintă o practică veche și constantă în rândul instituțiilor publice și a altor entități finanțate din bani publici. Partidele politice refuză, de cele mai multe ori, să respecte obligația de a publica informații cu privire la cum cheltuie subvențiile publice în valoare de milioane de euro.
• Și în privința accesului la informații a existat, încă din 2021, o propunere legislativă care prevedea obligația instituțiilor publice de a publica pe site-ul propriu toate solicitările cetățenilor, însoțite de răspunsurile acestora. Propunerea legislativă este încă blocată în Camera Deputaților.
• Și în 2022 au existat cazuri grave în care reprezentanți ai instituțiilor publice au fost implicați în acțiuni de intimidare și hărțuire a jurnaliștilor.
• Subvențiile publice alocate de Guvern pentru mass-media au alterat independența editorială a unui număr mare de publicații, iar ample anchete publicate de presa independentă au arătat cum banii partidelor politice au influențat masiv politicile editoriale ale redacțiilor cu audiențe mari.
• Abuzul de ordonanțe de urgență, lipsa standardelor de integritate la numirea unor membri în vârfurile instituțiilor cheie, ingerința politicului în actul de justiție și influența crescută a serviciilor secrete în spațiul public au contribuit la degradarea spațiului de acțiune al cetățenilor și organizațiilor neguvernamentale în procesul decizional și au demonstrat tendințe tot mai accentuate ale politicienilor spre măsuri iliberale.