Raport CSM referitor la vulnerabilitățile din justiție: Frecvența mare a modificărilor legislative, lipsa de coerență a legislatiei, subfinanțarea si intensificarea atacurilor politicienilor 

Consiliul Superior al Magistraturii a făcut public raportul privind starea justiței din România pentru anul 2018. Lista vulnerabilităților în activitatea instanțelor este deschisă de frecvența mare a modificărilor legislative, lipsa de coerență a legislației incidente în materiile fiscal, contencios, civil, penal, necorelarea prevederilor legale cu jurisprudența CCR, ICCJ, CEDO, CJUE.

Printre măsurile de remediere identificate de CSM sunt: sesizarea Ministerului Justiției în legătură cu eventualele necorelări legislative, o acțiune mai promptă a mecanismelor judiciare de unificare a practicii judiciare (recurs în interesul legii, hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept) stabilitate legislativă.

Alte probleme cu care se confruntă instanțele naționale le reprezintă numărul insuficient de posturi de judecător și de personal auxiliar, subfinanțarea, lipsa eficienței procedurilor de apărare a reputației magistraților, accentul exagerat pus pe pregătirea teoretică a magistraților, în detrimentul celei practice, scheme de personal neadaptate la volumul de activitate, decredibilizarea sistemului judiciar în mass-media și societatea civilă si insuficiența spațiilor care deservesc sistemul judiciar, respectiv activitatea de judecată.

Într-o analiză separată asupra activității parchetelor, principalul pericol semnalat din interior îl constituie instabilitatea și lipsa predictibilității legislative. Experții Consiliului Superior al Magistraturii propun ca soluție adoptarea unei legislații stabile, coerente și previzibile.

De asemenea, sunt identificate și la acest capitol drept probleme: subfinanțarea sistemului judiciar, lipsa unor sedii adecvate desfășurării activității, schemele reduse de personal, volumul ridicat de activitate, neocuparea completă a schemelor de personal, specializarea insuficientă pe diferite domenii de activitate.

Este subliniată, în raportul amintit anterior, și intensificarea atacurilor lansate de oamenii politici și mass-media la adresa magistraților. Ca măsură propusă este creșterea independenței puterii judecătorești prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii și al celorlalte instituții ale statului.

O altă vulnerabilitate în activitatea parchetelor naționale este experiența profesională și managerială redusă a titularilor funcțiilor de conducere dublată de incoerența legislativă în privința limitelor controlului ierarhic, pentru care se propune o modificare legislativă.

În documentul CSM se vorbește si despre dezechilibrarea flagrantă a competențelor, în activitatea procurorilor, fapt ce generează inechități raportat la volumul de muncă.

Parchetele au semnalat și posibilitățile insuficiente și lipsite de eficiență la îndemâna magistraților de a-și exprima puncte de vedere cu privire la necesitatea adoptării, modificării sau abrogării unor reglementări legale referitoare la sistemul judiciar. Măsura de remediere propusa este reglementarea dreptului de inițiativă legislativă în favoarea Consiliului Superior al Magistraturii. 

Raportul a fost întocmit de către specialiștii direcțiilor din cadrul CSM, pe baza rapoartelor de activitate ale instanțelor și parchetelor și în urma discuțiilor purtate cu reprezentanții acestora. Documentul a fost însușit de plenul Consiliului Magistraturii.

2018 a fost anul cu cele mai multe schimbări legislative, care au vizat Legile justiţiei şi Codurile penale, acţiunile având ecouri multiple pe plan extern. GRECO, Comisia de la Veneţia şi CE au adoptat rapoarte, avize prin care au semnalat îngrijorări cu privire la regresul luptei anticorupţie sau statul de drept în România.

Tot în 2018 s-au declanșat protestele mute ale magistraților din toată țara. Anul trecut, pe atunci ministrul Justiției, Tudorel Toader a propus și obținut revocarea procurorului- șef al Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi și a declanșat revocarea procurorului general, Augustin Lazăr, fără să o ducă la bun sfârșit.

Citește integral raportul realizat de Consiliul Superior al Magistraturii