Raport: Democrația din România devine o formă fără fond / Justiția își sacrifică independența pentru a servi interesele actorilor politici și instituţiilor de forţă / Coaliția PSD e unită de dorința de a controla resursele publice

Raportul „Starea democrației în 2023”, lansat joi de o coaliție de ONG-uri, arată că democrația din România a fost erodată semnificativ de Puterea politică în 2023. Coaliția PSD-PNL controalează instituțiile presupus independente, ascunde informațiile de interes public și justiția, arată raportul realizat de Centrul pentru Inovare Publică, Centrul de Resurse pentru participare publică, ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet, membre ale Coaliției “ONG-uri pentru Cetățean”.

Ajuns la a treia ediție, Raportul este o sinteză a principalelor derapaje de la valorile democratice înregistrate în anul 2023. Așa cum s-a întâmplat constant în ultimii ani, continuă declinul lent, dar sigur, al democrației. Intrăm în super-anul electoral 2024 cu instituții slăbite și cu cetățeni hărțuiți atunci când își revendică drepturile.

Citește aici raportul integral despre starea democrației din 2023

Raportul arată că ”justiția română își sacrifică credibilitatea și independența pentru a servi interesele actorilor politici și instituţiilor de forţă ale statului”, considerând emblematic în acest sens cazul Emilei Sercan.

Cele mai importante informații din raportul privind starea democrației în România:

Anul 2023 a fost, din nou, unul prost pentru democrație. Chiar dacă nu am avut o involuție spectaculoasă în raport cu anii trecuți sau cu alte țări din regiunea noastră, tendințele de îngustare a spațiului civic și atacurile la libertățile cetățenești au continuat, încet dar sigur. Puterea politică din România este dominată de o mare coaliție unită nu de valori comune, ci de dorința de a controla resursele publice, iar cel mai vocal partid de opoziție rămâne un partid extremist. Puterea folosește pretextele oferite de războiul de la graniță și creșterea extremismului pentru a ne oferi un schimb „de nerefuzat”: securitate și stabilitate în schimbul libertății. Învățând probabil din lecțiile trecutului recent, puterea nu mai asaltează instituțiile și nu mai încearcă să lovească cu legi scandaloase. În schimb, încet dar sigur, limitează accesul la informație și izolează sau forțează la tăcere vocile critice.

Intrăm astfel în anul super-electoral 2024. Vor fi patru runde de alegeri, unele din ele, probabil, comasate bizar, fără o logică în sensul sprijinirii democrației sau a deciziilor electorale ale cetățenilor. La fel de bizar, ne îndreptăm către un scenariu în care competiția electorală între marile proiecte este înlocuită de o coaliție care își aranjează cine și cum va câștiga alegerile, în numele stabilității. Desigur, nu este nici ilegal, nici neobișnuit ca partidele politice să formeze alianțe electorale. Este, însă, fundamental dăunător democrației să înlocuim competiția sănătoasă, între viziuni diferite asupra societății, cu una artificială între „stabilitate” și „extremism”.

Presa de investigație a publicat noi dovezi despre contractele generoase de publicitate prin care principalele partide politice au direcționat sume semnificative către instituții media. Ca rezultat, știri relevante despre diverse situații de interes public major (cum ar fi fapte de corupție la nivel înalt, influența serviciilor secrete în societate, abuzuri împotriva unor persoane incomode) sunt ignorate de principalele televiziuni de știri, adică entitățile de presă cu cel mai mare impact asupra agendei publice.

Dosarele care cercetau infracțiunile a căror ţintă a fost jurnalista Emilia Şercan au fost închise abrupt în toamna anului 2023. Justiţia nu a reușit să identifice și să trimită în judecată autorii amenințărilor și a campaniei de denigrare, inclusiv prin încălcarea gravă a vieții private, care au avut-o drept țintă pe jurnalistă. Emilia Şercan a expus în ultimii ani o serie de plagiate academice în rândul politicienilor și demnitarilor de rang înalt.

Cazul Emilei Sercan reprezintă un eșec semnificativ în garantarea siguranței jurnaliștilor din România şi este un caz emblematic pentru modul în care justiția română își sacrifică credibilitatea și independența pentru a servi interesele actorilor politici și instituţiilor de forţă ale statului.

Grupul de presă elveţian Ringier a decis să sacrifice managementul administrativ şi conducerea editorială a publicaţiilor Gazeta Sporturilor şi Libertatea, precum şi o bună parte a redacţiei Libertatea după ce aceştia s-au opus presiunilor editoriale ale patronatului, prin care se încerca favorizarea industriei de pariuri.

În 2023 a continuat ofensiva începută anul trecut asupra accesului la justiție. În 2022 Asociația Civică Miliția Spirituală a fost dizolvată de instanță pentru că nu a putut plăti cheltuielile de judecată pretinse de un dezvoltator imobiliar. În 2023 a venit rândul Asociației Salvați Bucureștiul și Asociației S.O.S. Orașul, implicate în același proces. La momentul redactării acestui raport, cererile de dizolvare fuseseră admise de prima instanță însă ambele organizații sperau că, în condițiile în care își lichidează datoriile, instanțele de apel vor respinge cererile de dizolvare.

Nu există un remediu eficient pentru situațiile în care o instituție refuză, cu rea-voință, să aplice legea privind accesul la informații de interes public, chiar și atunci când există o decizie definitivă în instanță. Procesele în instanță pot dura până la patru ani și, la final, în cel mai bun caz, instituția – și nu șeful ei – poate fi obligată să plătească o amendă modică, și aceea tot din bani publici. Acest mecanism se aplică și partidelor politice, care rulează sume foarte mari din subvenții publice. Asociația Centrul pentru Inovare Publică a câștigat, după aproape trei ani, un proces împotriva PNL care obligă partidul să spună ce a făcut cu banii publici. Pentru că partidul refuză să se supună deciziei instanței, singura cale este un nou proces, pentru aplicarea amenzii.

În 2023, Guvernul a continuat să abuzeze de instrumentul ordonanței, într-o uzurpare a rolului de legiferator al Parlamentului. Au fost adoptate 129 ordonanțe de urgență și 42 simple.

Parlamentul devine tot mai mult o formă fără fond. Nu numai că funcția legislativă este uzurpată de Guvern, dar activitatea legislativului este afectată de agresivitate de limbaj și chiar fizică, ceea ce conduce la înăsprirea regulilor, dar doar în sensul limitării accesului cetățenilor la informație și decizie. Parlamentul continuă să facă numiri politice în conducerea unor instituții independente, ceea ce afectează capacitatea acestora. Un exemplu este Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, în componența căruia au fost făcute noi numiri pe criterii politice, ceea ce a condus la decizii cel puțin bizare, așa cum este sancționarea unei expoziții de artă pentru că ar fi ofensat sentimentele religioase ale unor persoane.

Noua lege a securității cibernetice intrată în vigoare în martie 2023 lărgește atribuțiile pe care le are Serviciul Român de Informații. Într-un interviu acordat de generalul SRI Anton Rog, acesta explică că SRI va putea, de exemplu, să închidă site-uri dacă un partid folosește acțiuni de propagandă ce ar putea influența rezultatele alegerilor. Nu există nici un mecanism de control civil sau de contestare a deciziilor de blocare sau închidere a unui site, acestea fiind, în spirit, echivalente cenzurii.