Raport despre drepturile persoanelor LGBT în Moldova: Limbajul urii proferat de politicieni și alți lideri a rămas o chestiune gravă în 2022 / 55% din locuitorii Chișinăului au atitudine pozitivă sau neutră față de LGBTI, față de numai 33% cu 3 ani înainte

Un nou raport anual despre drepturile persoanelor LGBTI în Europa spune că pentru persoanele LGBT anul 2022 a fost cel mai violent din ultima decadă. În Moldova au apărut însă și semnale pozitive, transmite Rado Europa Liberă.

ILGA-Europe, cea mai mare asociație de organizații pro-LGBTI de pe continent, amintește în raport că anul trecut două atacuri teroriste la baruri gay din Oslo și Bratislava s-au soldat cu patru morți și rănirea gravă cu urmări permanente a 22 de oameni.

Au existat de asemenea omucideri și sinucideri din rândul LGBTI și în alte țări de pe tot cuprinsul Europei, și nu doar în țări considerate mai „înapoiate”, mai arată raportul. De vină pentru climatul de violență a fost „antipatia pentru persoanele LGBTI folosită în scopuri politice” și limbajul urii practicat mai ales pe net de oameni de rând, dar și de lideri religioși și politici, ca și de comentatori de presă.

Atacurile homofobe ale primarului Ceban

Raportul ILGA-Europe spune că în R. Moldova, limbajul urii proferat de politicieni și alți lideri a rămas o chestiune gravă în 2022. Sunt amintite remarcile anti-Pride ale primarului Ion Ceban și ale Mitropoliei Moldovei, ca și chemările clerului din Bălți la blocarea unui Pride gay care nici măcar nu era planificat.

Este amintită de asemenea sinuciderea unei fete trans de 16 ani în februarie, după ce fusese șicanată de colegii de școală, fără ca personalul școlii să intervină.
Se mai menționează că activista pentru drepturile LGBTI Angela Frolov a primit amenințări cu moartea după remarci legate de încercarea de a interzice „propaganda gay” a autorităților din autonomia găgăuză.

Cel mai lung și mai liniștit Pride

Raportul ILGA-Europe cuprinde la capitolul despre Moldova și constatări pozitive fără precedent în ultimii ani.

Se spune, de exemplu, că la Chișinău a avut loc la 19 iunie „cel mai lung și mai mare” marș Pride din istoria țării, la care au luat parte 500 de oameni, inclusiv parlamentari, și că nu s-au înregistrat atacuri violente, deși unii participanți au fost insultați de polițiștii care trebuiau să-i protejeze.

Este menționat pe larg cazul lui Marin Pavlescu, tânărul care a refuzat să revină la oaste după permisie, invocând șicanele la care a fost supus în temeiul orientării sexuale. Pavlescu a fost discriminat la angajare, apoi, dar i s-a dat dreptate în disputa cu armata, iar însăși președinta Maia Sandu s-a pronunțat în cazul lui, spunând că va discuta cu ministerul Apărării despre ce e de făcut ca asemenea cazuri să nu se mai repete.

Se amintește de asemenea că în urma acestui caz organizația GENDERDOC-M a fost invitată să discute cu militarii despre problematica LGBTI, în scopul unei mai mari acceptări.
Altă constatare pozitivă este că un sondaj de opinie comandat de GENDERDOC-M a sugerat că 55% din locuitorii Chișinăului au atitudine pozitivă sau neutră față de LGBTI, față de numai 33% cu 3 ani înainte.

În cea mai recentă clasificare a țărilor europene în funcție de acceptarea drepturilor persoanelor LGBTI, făcută tot de ILGA-Europe, apărută în primăvara anului 2022, R. Moldova s-a clasat pentru prima data mai bine decât vecina ei vestică România și decât alte două țări din UE, Polonia și Bulgaria, ca să nu mai vorbim de Rusia sau alte foste republici sovietice – rămânând totuși în plutonul țărilor europene în general intolerante cu minoritățile sexuale.

Sursa: Radio Europa Liberă