Raport despre libertatea presei: G4Media, țintă predilectă a amenințărilor și campaniilor de discreditare / Liderii politici controlează și ocultează agenda publică / Unele instituții au acționat ca instrumente de presiune asupra jurnaliștilor

Raportul FreeEx Digest, un proiect editorial al Asociației ActiveWatch care urmărește starea presei din România, arată că în 2022 a crescut numărul de amenințări și incidente violente la adresa jurnaliștilor independenți. Raportul arată că politicienii controlează și ocultează agenda publică, iar jurnaliștii G4Media au fost o țintă predilectă pentru amenințări și campanii de defăimare.

Raportul arată că în 2022 ”comunicarea instituțională și publicarea informațiilor de interes public au fost atent controlate, în timp ce o bună parte din subvențiile PSD și PNL a mers către presă în cheltuieli pentru presă și propagandă. În schimb, puținele voci jurnalistice critice cu puterea politică au devenit ținta unor campanii de discreditare, inițiate fie de actori politici, fie de instituții de presă cu o lungă istorie de abateri de la etica profesională”.

Citește aici raportul integral

G4Media, țintă pentru politicieni și decidenți:

– Un dosar de amenințare a soției redactorului șef al G4Media, amenințare ce viza oprirea publicării unei anchete jurnalistice, nu fusese soluționat un an mai târziu de la momentul depunerii plângerii penale, deși făptuitorul, cadru militar, este cunoscut.

– Dosarul de filaj asupra a jurnaliștilor Alex Costache (Știrile TVR/G4Media) și Cosmin Savu (România, te iubesc!, Știrile Protv), deschis în urma unor evenimente petrecute la începutul anului 2020, trena încă în justiție la începutul anului 2023, având un traseu extrem de sinuos, cu doua decizii de clasare dispuse de procurori și ulterior casate de instanță. În februarie 2020, cei doi jurnaliști au fost filați într-o operațiune care a implicat nu mai puțin de 11 persoane și care a avut un evident scop de kompromat.

– În 26 ianuarie 2022, partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) își îndemna susținătorii și urmăritorii de pe pagina oficială de Facebook să desemneze „cele mai toxice și false <<organe de presă>>”, deschizând lista prin nominalizarea directă a publicației G4Media. Derapajul a fost prompt denunțat de societatea civilă și de Consiliul Național al Audiovizualului, dar și de premierul Ciucă.

– După nici două luni de la acest incident, liderul AUR, George Simion solicita public, tot pe Facebook, ca Guvernul să-și facă „datoria” și să închidă G4Media. Mesajul lui Simion, din 4 martie 2022, venea într-un context extrem de controversat, întrucât, cu o zi înainte Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică indexase site-ul Aktual24 pe o listă scurtă de surse maligne care ar promova propaganda rusă, blocând accesul către acest site media. Deși formulat sub forma unei pretinse glume, mesajul lui Simion avea rolul de a alimenta atitudinea generală ostilă a susținătorilor AUR față de publicația G4Media.

– Puținele voci din media care și-au exprimat scepticismul sau au manifestat o atitudine critică față de modul în care autoritățile de la București gestionează dosarul Schengen au ajuns ținta unor atacuri virulente chiar din redacțiile unor instituții de presă concurente. Astfel, în luna octombrie 2022, site-ul romaniatv.net a alocat două materiale în care a încercat să-i expună pe „oamenii toxici din media” care au îndrăznit să formuleze public opinii mai nuanțate sau diferite de cele ale politicienilor puterii sau de cele ale instituțiilor de presă care i-au promovat necritic. Materialele „Inamicii României din presă!” (11 octombrie 2022) și „Inamicii României – episodul 2!” (13 octombrie 2022) au vizat în mod direct mai multe nume din presa independentă sau secții locale ale unor redacții internaționale de presă. În viziunea romaniatv.net, viziune nesusținută de dovezi factuale, Ioana Ene Dogiou și Magda Grădinaru (spotmedia.ro), Dan Tapalagă (g4media.ro), dar și redacțiile Europa Liberă România, Deutsche Welle România sau Radio France International România nu erau decât „inamici ai României”, care „faultează grav unul dintre dezideratele politice și chiar naționale”, respectiv, aderarea la spațiul Schengen.

Principalele concluzii ale raportului FreeEx Digest, realizat de ActiveWatch:

Pentru un an aparent fără mize electorale, încrâncenarea politicienilor în relația cu jurnaliștii critici și blatul cu presa finanțată politic nu pot fi decât niște semnale de alarmă pentru 2023 și 2024. Acești ani vor aduce și mai multă presiune asupra jurnaliștilor de investigație și redacțiilor fără afilieri politice ori economice cu actuala coaliție de guvernare.

Faptul că țara noastră a ajuns în 2022 pe locul 56, în cădere cu opt poziții față de anul 2021, în Indexul Global al Libertății Presei, publicat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), oferă o imagine atât asupra vulnerabilizării presei, cât și asupra infatuării instituțiilor politice din România.

Redăm în continuare câteva dintre incidentele și evenimentele care au afectat libertatea de expresie și libertatea presei în 2022, concentrându-ne pe siguranța jurnaliștilor, kompromat și presiuni ale autorităților. Lista nu este exhaustivă și a fost realizată, în cea mai mare parte, pe baza reacțiilor publice și documentărilor realizate de ActiveWatch în 2022. Aceste cazuri explică totuși, în mare măsură, de ce scăderea în clasamentul RSF se înscrie într-un trend, și explică îngrijorările formulate de Comisia Europeană în raportul privind Statul de drept, din iulie 2022, și criticile și recomandările dure formulate de raportul pe România al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, din septembrie 2022.

În ultimii ani, mai mulți jurnaliști din presa centrală și locală au apelat la organele de cercetare penală pentru că le-a fost pusă în pericol siguranța, prin amenințări cu moartea sau încălcarea vieții private. Din păcate, de cele mai multe ori, anchetele și procesele stagnează, sistemul judiciar arătând o capacitate redusă de reacție în fața unor incidente care-i vizează pe jurnaliști. În schimb, unele instituții din sistemul de aplicare a legii penale au acționat ca instrumente de presiune asupra jurnaliștilor, acestora fiindu-le confiscate echipamentele, puse în pericol sursele jurnalistice, și expuși unor campanii de kompromat.

2022 a înregistrat mici victorii, instanțele pronunțând două condamnări penale împotriva împotriva unor persoane care au comis infracțiuni care vizau siguranța jurnaliștilor. Deși este salutar faptul că există aceste decizii ale instanțelor, faptele care le-au declanșat sunt îngrijorătoare. În iulie 2022, fostul rector și fostul prorector ai Academiei de Poliție din București au fost condamnați definitiv la trei ani de închisoare, cu suspendare, pentru şantaj, pentru că l-au determinat pe un poliţist să îi trimită mesaje de ameninţare cu moartea jurnalistei Emilia Şercan. De asemenea, un membru al lumii interlope din Timișoara a fost condamnat, în primă instanță, pentru că ar fi pus la cale uciderea jurnalistului Dragoș Boța, redactor șef al publicației Press Alert.

Intensificarea mesajelor de amenințare la adresa integrității fizice a jurnaliștilor, venite din partea unor politicieni, demnitari, cadre militare, oameni de afaceri, contribuie la un discurs public toxic care riscă să conducă la normalizarea violenței împotriva jurnaliștilor.

Un astfel de caz este cel al jurnalistei Parászka Boróka, de la redacția de limbă maghiară a radioului public Radio România Târgu Mureș, care la sfârșitul lunii octombrie 2022 a devenit țintă a unor mesaje dure de amenințare formulate public de un politician de extremă dreaptă din Parlamentul maghiar, în timp ce acesta se afla în România. Politicianul afirma că jurnalista ar trebui să fie victima unor acte violente, de natură să îi suprime chiar viața, îndemnând la violență cu consecințe deosebit de grave la adresa integrității fizice a acesteia și a altor persoane publice care susțin opinii similare cu ale sale.

La finalul anului 2022, multe dosare ce vizau amenințări la adresa jurnaliștilor, unele care trenau de mai mulți ani, nu ajunseseră la un deznodământ. Nici unul dintre cele șapte dosare deschise, la începutul lui 2022, într-un caz complex și coordonat de amenințări, intruziune în viața privată și discreditare a Emiliei Șercan, nu se soluționase cu trimiterea în judecată sau măcar identificarea unui făptuitor. Mai mult, există suspiciuni rezonabile că în aceste acțiuni de intimidare și discreditare a Emiliei Șercan au fost implicate chiar organele de anchetă penală cărora jurnalista li s-a adresat pentru a se proteja.

Un dosar de amenințare a soției redactorului șef al G4Media, amenințare ce viza oprirea publicării unei anchete jurnalistice, nu fusese, de asemenea, soluționat un an mai târziu de la momentul depunerii plângerii penale, deși făptuitorul, cadru militar, este cunoscut.

Mai mult, la finalul lui 2022 nu exista niciun verdict, după patru ani, în dosare în care jurnaliștii Gabriel Gachi (Reporter de Iași), Tudor Leahu și Rareș Neamțu (ambii de la 7Iași) au fost ținte ale unor campanii de intimidare și amenințare.

Și dosarul de filaj asupra a jurnaliștilor Alex Costache (Știrile TVR/G4Media) și Cosmin Savu (România, te iubesc!, Știrile Protv), deschis în urma unor evenimente petrecute la începutul anului 2020, trena încă în justiție la începutul anului 2023, având un traseu extrem de sinuos, cu doua decizii de clasare dispuse de procurori și ulterior casate de instanță. În februarie 2020, cei doi jurnaliști au fost filați într-o operațiune care a implicat nu mai puțin de 11 persoane și care a avut un evident scop de kompromat.

Deși organele de urmărire penală ar trebui să fie cele care să protejeze jurnaliștii, și în 2022 acestea au acționat, în unele cazuri, ca instrumente de presiune asupra jurnaliștilor. Pe lângă suspiciunile legate de scurgerea de către polițiști a unor dovezi din dosarul Emiliei Șercan, din nou procurori DIICOT au fost implicați în acțiuni de presiune asupra presei. Astfel, procurorii DIICOT Brăila au confiscat echipamentele jurnalistului Alin Cristea, într-o acțiune abuzivă, care a avut drept rezultat blocarea de la apariție a unei publicații și expunerea surselor jurnalistice. Nu este prima astfel de abatere a unor procurori din DIICOT, un abuz similar avându-i ca țintă pe jurnaliștii de la Libertatea și Newsweek în 2021.

Anul trecut, mai multe platforme independente sau jurnaliști care colaborează cu filialele locale ale unor redacții internaționale au fost țintele unor campanii directe, de discreditare și de amenințare. Acești jurnaliști fie au fost menționați pe liste negre de jurnaliști așa-zis „toxici”, fie au fost înfierați drept „dușmani ai României” sau au fost discreditați, prin atacuri la persoană și violarea vieții private. Atacurile au fost promovate și întreținute, în principal, de Alianța pentru Unirea Românilor, de posturile România TV și Realitatea Plus, dar și de site-urile afiliate acestor entități de presă. Din nefericire pentru libertatea presei, aceste incidente nu sunt doar discursive, ci banalizează violența împotriva jurnaliștilor și distrag atenția publicului de la subiecte de interes public real.

În concluzie, siguranța jurnaliștilor a fost în 2022, mai mult ca oricând, un subiect de actualitate și în România, deși autoritățile de la București nu au demonstrat un interes aparte în acest sens. Astfel, singura consolare pentru unii jurnaliști a fost și continuă să fie faptul că dezbaterile sunt mult mai consistente la nivelul instituțiilor europene.

Comisia Europeană a adoptat, în septembrie 2021, o Recomandare referitoare la garantarea protecției, a siguranței și a capacitării jurnaliștilor și a celorlalți profesioniști din domeniul mass-mediei în Uniunea Europeană, în contextul în care această instituție a făcut o prioritate din promovarea libertății presei, arătând că, deși Europa este unul dintre cele mai sigure locuri pentru jurnaliști, numărul atacurilor asupra acestora, inclusiv asasinate, se află în creștere. Recomandarea Comisiei cere ca statele membre să ancheteze și să urmărească penal toate infracțiunile comise împotriva jurnaliștilor, indiferent dacă acestea sunt comise online sau offline, în mod imparțial, independent, eficace, transparent și în timp util, pentru a se asigura că drepturile fundamentale sunt protejate și că se face rapid dreptate în cazuri specifice, precum și pentru a preveni apariția unei „culturi” a impunității în ceea ce privește atacurile împotriva jurnaliștilor. Siguranța jurnaliștilor include și alte aspecte, cum ar confidențialitatea comunicațiilor și protecția vieții private online, Comisia solicitând țărilor membre să se asigure că jurnaliștii și ceilalți profesioniști din domeniul mass-media nu fac obiectul urmăririi sau al supravegherii online ilegale, inclusiv în contextul unor investigații ale poliției care pot compromite protecția surselor jurnalistice.

În contextul în care campaniile de defăimare și denigrare online a jurnaliștilor sunt frecvente, Comisia Europeană remarcă în Recomandarea citată că „această situație este deosebit de îngrijorătoare atunci când astfel de atacuri sunt inițiate de politicieni sau personalități publice puternice”.

Probabilitatea ca situația privitoare la siguranța jurnaliștilor, în România, să se îmbunătățească în 2023 este extrem de mică, în condițiile în care, în ciuda provocărilor sociale și economice actuale, autoritățile și decidenții politici controlează și ocultează agenda publică. Din nefericire pentru interesul public, următorii doi ani vor fi deturnați de discursuri politicianiste și de interpretarea în cheie electorală a tuturor acțiunilor și mesajelor din spațiul public. De aceea, un bun indicator al libertății presei în 2023 și 2024 nu va fi doar simpla existență, ci insistența presei de a servi interesului public, indiferent de obstacole.