Raport EFOR: Partidele au cheltuit în primele șase luni peste109 milioane de lei pentru presă și propagandă din banii de la buget / PSD a cheltuit 40 de milioane de lei, PNL 35, USR 23 iar AUR 10

Partidele politice au cheltuit în primele șase luni ale acestui an  109,3 milioane de lei cu presa și propaganda, reprezentând 55% din totalul cheltuielilor din sumele primite drept subvenție de la bugetul de stat, se arată într-un raport realizat de EFOR.

Cele mai mari sume le-a cheltuit PSD cu peste 40 de milioane de lei, urmat de PNL cu 35 de milioane, USR 23 de milioane și AUR cu 10 milioane de lei

Raportul EFOR analizează veniturile și cheltuielile partidelor politice legate de subvenții din primele 6 luni ale anului 2024, problemele legate de lipsa de transparență a perioadei de precampanie, precum și reglementările privind cheltuirea subvențiilor în timpul campaniilor electorale.

• Nota redacției: G4Media nu a cerut și nu a primit niciodată fonduri guvernamentale direct sau sub forma unor campanii de informare. Acesta este un ajutor de stat mascat care distorsionează piața de media și este inacceptabil. De asemenea, G4Media nu acceptă bani de la partidele politice în afara campaniilor electorale. Publicitatea electorală marcată ca atare este normală în perioada alegerilor.

Redăm mai jos raportul EFOR:

Principalele concluzii

Autoritatea Electorală Permanentă a virat în perioada ianuarie-iunie către șase partide suma de 133 de milioane de lei:

PSD – 52,1 milioane de lei
PNL – 44,1 milioane de lei
USR – 23,8 milioane de lei
PMP – 445 mii lei (începând doar cu luna iunie)
AUR – 10,5 milioane de lei
ProRo – 1,9 milioane lei

În aceeași perioadă partidele au cheltuit 198 de milioane lei, adică aproape 150% raportat la banii primiți. Toate partidele au cheltuit mai mult decât au primit: AUR (274%), USR (178%) și PNL (152%). PSD a alocat puțin peste cât a primit în prima jumătate de an. Procentual, PMP a avut cele mai mari cheltuieli (de cinci ori!), cel mai probabil din economii. Pro România a cheltuit puțin (67 mii lei) în luna iunie.

Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat în lunile aprilie – 56 de milioane (28%) și martie – 35 de milioane de lei (18%). S-au înregistrat cheltuieli de 32 de milioane în luna mai și 27 de milioane în luna iunie. Notăm că pe perioada campaniei electorale valorile s-au redus, însă partidele au cheltuit mult în precampanie. Aceste fonduri nu se includ în rapoartele pentru campania electorală, fiind vorba despre finanțarea activității curente a partidelor.

Partidele au continuat să aloce sume semnificative de bani pentru promovarea partidului sau a unor membri a acestuia în paralel cu desfășurarea campaniei electorale. Partidele au cheltuit 34 de milioane de lei pentru promovarea partidului (presă și propagandă / spoturi publicitare) în lunile mai și iunie – nu știm însă exact care sunt cheltuielile specifice pentru perioada 10 mai – 8 iunie, cât a durat campania electorală, ci doar pentru perioada integrală de 2 luni.

Destinația celor mai mari cheltuieli

Chiar dacă partidele au avut strategii de comunicare relativ diferite, subvențiile cheltuite pentru contracte destinate liniei bugetare presă și propagandă reprezintă pe de parte cea mai mare valoare în lista de cheltuieli a fiecăruia. Se observă cheltuieli semnificative și pentru sondaje, consultanță politică sau organizarea de activități cu caracter politic.

Per total, cele mai mari sume au fost cheltuite pentru:

• presă și propagandă: 109,3 milioane de lei – 55% din totalul cheltuielilor
• consultanță politică: 17,4 milioane de lei – 8,8% din totalul cheltuielilor
• personal: 15,7 milioane de lei – 7,9% din totalul cheltuielilor
• activități politice: 12,7 milioane de lei – 6,4%
• sondaje de opinie: 11,8 milioane de lei – 6%
• bunuri mobile și imobile: 7,5 milioane de lei – 3,8%
• producția și difuzarea de spoturi publicitare: 5,7 milioane de lei – 2,9%
• alte categorii: 18 mil – 9 %

Presă și propagandă

Pentru presă și propagandă, partidele au cheltuit proporțional cea mai mare valoare pentru jumătate de an, începând cu 2021. Dacă anul trecut cheltuielile au ajuns la 58 de milioane de lei, în 2024 au cheltuit 109 milioane, aproape dublu. Comparativ, în 2023 partidele au cheltuit 120 de milioane de lei pentru aceeași linie bugetară.

Consultanță politică

Cheltuielile pentru consultanţă politică s-au ridicat la 17 milioane de lei, dintre care cea mai mare parte – 14 milioane de lei – au fost înregistrate de PNL.

PSD a cheltuit constant între 250 și 300 de mii de lei. La PNL se regăsesc câte două vârfuri semnificative, a câte 3,2 milioane de lei, în lunile aprilie și iunie. USR a cheltuit cel mai mult în aprilie și mai: aproape 410 mii de lei în fiecare lună. Dacă la PSD observăm o scădere a cheltuielilor pentru consultanță, la USR și PNL se observă creșteri față de anii trecuți.

Sondaje de opinie

Cheltuielile pentru sondaje au ajuns la aproape 12 milioane de lei. PSD, PNL și USR au cheltuit aproape la fel, în marja a 3,5 – 4 milioane de lei. AUR nu a dedicat fonduri pentru realizarea de sondaje în 2024, deși avusese o cheltuială importantă, de 1,9 milioane lei, în octombrie 2023.

PSD a cheltuit cel mai mult în luna martie (1,3 milioane lei), iar PNL în aprilie (aproape 1,6 milioane lei). La USR se observă o creștere a valorii contractelor pentru sondaje, ajungând la cea mai mare valoare în luna mai, aproape 1,5 milioane lei.

Organizarea de activități politice

Cheltuielile pentru organizarea de activități politice au atins 12,7 milioane de lei. Jumătate se află în lista de cheltuieli AUR, partid care a fost activ în a organiza activități cu electoratul. Al doilea partid clasat ca valoare a cheltuielilor este USR, cu 3,8 milioane de lei. PNL a cheltuit 1,8 milioane, iar PSD 617 mii, ceea ce arată că interesul mai redus al celor două partide pentru activități cu electoratul.

Personal

Partidele au cheltuit 15,7 milioane de lei pentru personal. USR și PSD rămân cele care investesc cel mai mult în personal, 5,5 milioane de lei, respectiv 3,7 milioane de lei. Cheltuielile lunare sunt relativ constante la toate partidele.

Investiții în bunuri

Partidele au cheltuit 7,5 milioane de lei pentru bunuri mobile și imobile. Cea mai mare parte dintre aceste fonduri – 6 milioane de lei – se regăsește la PNL, care a plătit aproximativ 1,3 milioane de lei lunar între martie și iunie – cheltuielile sunt pentru sediul central al PNL din Aleea Modrogan.

Publicitatea politică și subvențiile în context electoral

Partidele pot cheltui banii din subvenții pentru promovarea partidului (publicitate politică – oricând) sau pentru promovarea competitorului electoral (publicitate electorală – în timpul campaniilor electorale). Spre deosebire de perioada de campanie, regulile privind modul în care se pot promova partidele politice în afara acesteia sunt relativ limitate.

Pentru alegerile din iunie, cheltuielile din fonduri publice declarate în campanie se regăsesc aproape exclusiv la liberali. La europarlamentare, PNL a declarat cheltuieli din subvenții 26 de milioane de lei, la care se adaugă 1,3 mil. lei pentru locale. În plus, în lunile mai și iunie PNL a realizat cheltuieli pentru presă și propagandă (cheltuieli curente ale partidului) de aproape 14 milioane de lei, pe lângă cele din campanie. Conform AEP, cheltuielile pentru campanie nu se raportează în declarațiile lunare, care se referă doar la activitatea curentă a partidelor.

Pe lângă cheltuielile pentru campania electorală, toate partidele au cheltuit sume semnificative pentru presă și propagandă, de 33 de milioane de lei – cheltuieli curente ale partidului – în lunile mai și iunie.
EFOR a semnalat deja în mod repetat faptul că legislația privind desfășurarea campaniilor electorale și cea privind finanțarea campaniilor electorale și partidelor politice sunt deficitare și încurajează lipsa de transparență prin mutarea unei părți a cheltuielilor în perioada de precampanie, cu cerințe mult mai relaxate decât cele din campanie. Una dintre cauze este faptul că perioada de campanie e foarte limitată în mijloace de promovare: practic, toate materialele de tip banner sau billboard care pot fi utilizate oricând în afara campaniei sunt interzise în campanie.

Deși logica reformării legislației în 2015, când a fost introdusă reglementarea care limitează modalitățile de promovare stradală în timpul campaniei electorale, a fost să reducă finanțarea electorală netransparentă, a reușit, în mod pervers, să mute o parte din probleme în afara campaniei electorale și să supra-reglementeze o campanie ce pare inexistentă, lipsită de nerv.

În acest context, partidele au cheltuit sume semnificative în lunile dinaintea momentului începerii campaniei (10 mai), după cum arătăm în secțiunea anterioară. În această perioadă n-a existat obligație de marcare a materialelor de promovare, iar evidenţa se va face în rapoartele anuale, care se publică în luna aprilie 2025. Informații (nu foarte detaliate) despre subvenții pot fi obținute și din raportările lunare legate de subvenții, în aproximativ două luni de la depunerea raportului de către partide la AEP.

Legea permite cheltuieli pentru promovarea partidului, a liderilor acestuia sau a unor politici promovate în paralel cu desfășurarea campaniei electorale. Eficiența și oportunitatea acestora aparține partidului, cum de altfel acesta trebuie să se asigure că sunt legale. Se ridică însă întrebarea cum se pot cheltui fonduri pentru promovarea partidului sau a unor persoane legate de acesta în timpul campaniei fără a fi declarate în campanie și cum putem face ca cheltuielile pentru partid să nu ocolească reglementările privind finanțarea campaniei.

În cazul campaniei de promovare a cărții lui Nicolae Ciucă, chiar dacă acesta nu a fost candidat și nu este menționat PNL ca atare pe afișaj, nu se poate nega faptul că această campanie de promovare a președintelui partidului a avut impact și asupra alegerilor din vară. E greu de crezut că ar fi doar publicitate pentru o carte (care nici nu exista la acel moment și nu știm nici acum dacă există) și este clar că a avut un rol de promovare indirectă a PNL, respectiv a lansării lui Nicolae Ciucă pe post de candidat la prezidențiale, fapt recunoscut și de lideri liberali. Pe scurt, este greu de imaginat și că un partid cheltuie 2 milioane de euro pentru a promova o carte dacă nu are interes de promovare electorală.

Mai multe hotărâri luate de birourile electorale de circumscripție județeană – unele stabilind că panourile de promovare reprezintă campanie electorală, altele că nu reprezintă – luate pentru alegerile iunie 2024 arată că nu există o interpretare unitară a ceea ce constituie materialele electorale și indică spre faptul că unele materiale de promovare politică pot avea efecte asupra campaniei prin conținutul acestora.