Raport GRECO despre procesul de selecție a noilor procurori șefi: Nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal. Cu toate acestea, GRECO nu poate evalua vreo practică la acest moment, dat fiind că legea abia a fost adoptată

Grupul de State împotriva Corupției (GRECO) concluzionează, într-un raport dat publicității miercuri, că recomandarea referitoare la transpartentizarea procesului de numire a  noilor procurori șefi și acordarea unui rol sporit Consiliului Sueprior al Magistraturii în acestă procedură a fost parțial implementată și că ”nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal”. Procedura de selecție a noilor procurori șefi (Parchet General, DNA, DIICOT) a fost deja declanșată de Ministerul Justiției la sfârșitul anului, urmând să fie încheiată pe data de 1 martie. Noua procedură, intrată în vigoare odată cu noile legi ale justiției, prevede ca și până acum ca procurorii șefi să fie propuși de ministrul justiției, numiți de președintele Klaus Iohannis, după avizul consultativ al CSM.

În trecut, GRECO a apreciat că ” implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet a rămas considerabilă şi prezenta un risc de influenţă politică nepotrivită”. În raportul dat publicității azi, GRECO apreciază că noua lege ”îi lasă în continuare un rol important Ministrului Justiţiei în procedura de numire, dat fiind că el/ea trebuie să selecteze candidaţi şi să facă o propunere motivată pentru fiecare din funcţiile manageriale (art. 147 alin. (1). Cu toate acestea, CSM pare să fi primit un rol ceva mai puternic în această procedură (art. 148 alin. 2), dat fiind că trebuie să emită o opinie care face ca Ministrul să-şi reconsidere alegerea candidatului”. GRECO notează totuși că avizul CSM a rămas consultativ în ce privește decizia președintelui.

Mandatele șefilor de la Parchetul General, Gabriela Scutea și procurorului șef DNA se încheie la sfârșitul lunii februarie. La începutul lunii martie expriă și mandatul șefei interimare de la DIICOT, Oana Pâțu.

Redăm mai jos integral raportul fragmentul din raportul Greco referitor la numirile procurorilor șefi:

”Recomandarea xiii.
52. GRECO a recomandat ca procedura pentru numirea în şi revocarea din funcţiile cele mai înalte din parchet, cu excepţia Procurorului General, prevăzută de art. 54 din Legea nr. 303/2004, să includă un proces care să fie atât transparent cât şi bazat pe criterii obiective, iar Consiliului Superior al Magistraturii să i se dea un rol mai important în această procedură.

53. GRECO reaminteşte că această recomandare nu a fost implementată în Raportul de Conformitate anterior. Proiectul de Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor nu fusese încă transmis Parlamentului. GRECO a fost în mod special îngrijorat că acordarea unui rol sporit CSM în procedura de numire şi revocare din funcţiile cele mai înalte din parchet (altele decât cea de Procuror General) nu părea să fie avută în vedere. La fel ca înainte, Secţia pentru procurori a CSM putea doar să emită un aviz consultativ cu privire la propunerea Ministrului Justiţiei. Mai mult decât atât, comisia de selecţie prevăzută în proiectul de lege trebuia să includă doar un procuror printre cei şapte membri.

GRECO a concluzionat că implicarea Ministrului Justiţiei în numirea/revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet a rămas considerabilă şi prezenta un risc de influenţă politică nepotrivită.

54. Autorităţile române indică acum că noua Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi noua Lege privind organizarea judiciară şi noua Lege privind Consiliul Superior al Magistraturii au fost adoptate de către Senat la data de 17 octombrie 2022. Cele trei legi au fost atacate la Curtea constituţională la data de 26 octombrie 2022 iar la data de 9 noiembrie 2022 Curtea Constituţională a anunţat că a respins toate contestaţiile ca nefondate.9 La data de 15 noiembrie 2022, toate cele trei legi au fost promulgate de Preşedintele României.

55. Autorităţile arată că noua Lege privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede transparenţa procedurii de numire a procurorilor în funcţiile cele mai înalte din parchet prin publicarea vacantării împreună cu procedura de selecţie pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei cu cel puţin 40 de zile înaintea datei la care interviurile candidaţilor încep (art. 145 alin. 2 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor). În plus, audierea candidaţilor pe durata interviului lor va fi transmisă audio-video în direct pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, va fi înregistrată şi
apoi publicată pe pagina sa de internet (art. 146 alin. 8). Autorităţile transmit mai departe că Legea prevede şi o implicare mai activă a CSM, în special prin faptul că interviurile candidaţilor vor fi ţinute în faţa unei comisii care include doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM (art. 146 alin. 2). Autorităţile adaugă că sunt prevăzute în mod expres criterii obiective cu privire la competenţe specifice necesare poziţiei manageriale în discuţie, verificarea competenţelor manageriale şi de comunicare şi evaluarea candidaţilor (art. 161 alin. 2).

56. GRECO ia act de noile evoluţii legislative cu privire la numirea procurorilor în funcţiile cele mai înalte din parchet. Potrivit art. 144 alin. 1 din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor, Preşedintele României decide cu privire la numirea procurorilor în cele mai înalte funcţii, la propunerea Ministrului Justiţiei. Aceasta îi lasă în continuare un rol important Ministrului Justiţiei în procedura de numire, dat fiind că el/ea trebuie să selecteze candidaţi şi să facă o propunere motivată pentru fiecare din funcţiile manageriale (art. 147 alin. (1). Cu toate acestea, CSM pare să fi
primit un rol ceva mai puternic în această procedură (art. 148 alin. 2), dat fiind că trebuie să emită o opinie care face ca Ministrul să-şi reconsidere alegerea candidatului. În orice caz, legea nu prevede mai mult decât un rol consultativ al CSM pentru propunerea finală a Ministrului Justiţiei. Din acest motiv, nu pare că rolul CSM a sporit mai mult decât marginal. Cu toate acestea, GRECO nu poate evalua vreo practică la acest moment, dat fiind că legea abia a fost adoptată.

57. GRECO reţine că, referitor la revocarea procurorilor din funcţiile înalte din parchet, Secţiunea a 3-a din Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede motive concrete de revocare. Aceste motive sunt verificate de către Inspecţia Judiciară, care elaborează un raport transmis către CSM (Secţia pentru procurori) pentru discuţii, iar procurorul în cauză este notificat şi poate formula obiecţii. Decretul de revocare emis de Preşedinte la propunerea Ministrului Justiţiei cu avizul Secţiei pentru procurori a CSM poate fi contestat la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a cărei hotărâre este definitivă.

58. Per total, GRECO recunoaşte că procedura de numire a fost făcută mai transparentă şi au fost stabilite criterii pentru numirea şi revocarea procurorilor în/din funcţiile cele mai înalte din parchet. Cu toate acestea, rămâne de văzut dacă în practică CSM a primit un rol mai puternic în această procedură.

59. GRECO concluzionează că recomandarea xiii a fost implementată parţial”

Context

GRECO concluzionează că România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător şapte din cele treisprezece recomandări cuprinse în Raportul de evaluare aferent Rundei a
patra şi trei din cele cinci recomandări din Raportul de Follow-up la Raportul Ad-hoc.

Acesta este  al treilea Raport Interimar de Conformitate care include Raportul de follow-up la Raportul ad-hoc  privind România evaluează măsurile luate de autorităţile din România în vederea implementării recomandărilor formulate în Raportul de evaluare a acestei ţări aferent rundei a patra de evaluare cu tema „Prevenirea corupției cu privire la membrii Parlamentului, judecători și procurori” şi în Raportul ad-hoc care evaluează aspecte strâns legate de obiectul Raportului de evaluare aferent rundei a patra.

• ”Cu privire la membrii Parlamentului, o uşoară îmbunătăţire a fost constatată prin introducerea unui cod de conduită pentru membrii Parlamentului împreună cu un
  sistem pentru aplicarea lui şi au fost depuse eforturi pentru abordarea problematicii ridicării imunităţii membrilor Parlamentului. Cu toate acestea, transparenţa
  procesului parlamentar, per ansamblu, trebuie îmbunătăţită în continuare şi utilizarea procedurilor de urgenţă ar trebui redusă. Suplimentar, trebuie făcut mai mult pentru
  abordarea conflictelor de interese şi introducerea regulilor privind interacţiunea membrilor Parlamentului cu lobbyiştii. În cele din urmă, trebuie implementat un sistem de consiliere independentă pentru ca membrii Parlamentului să solicite consiliere în materie de integritate.”
• ”Cu privire la judecători şi procurori, o problemă principală care a fost tratată o reprezintă desfiinţarea secţiei speciale pentru investigarea infracţiunilor din sistemul judiciar, cu privire la care GRECO s-a opus puternic la înfiinţare. Au fost depuse eforturi pentru creşterea rolului Consiliului Superior al Magistraturii şi Inspecţiei Judiciare ca răspuns la riscurile de integritate a judecătorilor şi procurorilor prin, interalia, formare şi acces la informaţii. Eforturi au fost, de asemenea, dedicate stabilirii noii legislaţii pentru judecători şi procurori pentru a le asigura independenţa.Adoptarea de către Senat, la data de 17 octombrie 2022, a noii Legi privind statutul judecătorilor şi procurorilor, a noii Legi privind organizarea judiciară şi a noii Legi
  privind Consiliul Superior al Magistraturii şi promulgarea lor la data de 15 noiembrie 2022, de către Preşedintele României, reprezintă paşi înainte importanţi, care trebuie să fie urmaţi de un număr de măsuri de implementare.”

GRECO  a selectat Danemarca şi Turcia în vederea desemnării raportorilor pentru procedura de conformitate. Raportorii desemnaţi au fost domnul Anders RECHENDORFF din partea Danemarcei şi domnul Furkan USTAOĞLU din partea Turciei. Aceștia au fost sprijiniţi de Secretariatul GRECO în elaborarea prezentului Raport.

Grupul de state împotriva corupției (GRECO) a fost înființat în 1999 de către Consiliul Europei pentru a monitoriza respectarea de către state a standardelor anticorupție ale organizației.

Obiectivul GRECO este de a îmbunătăți capacitatea membrilor săi de a lupta împotriva corupției prin monitorizarea respectării de către aceștia a standardelor anticorupție ale Consiliului Europei printr-un proces dinamic de evaluare reciprocă și de presiune reciprocă. GRECO ajută la identificarea deficiențelor din politicile naționale anticorupție, determinând reformele legislative, instituționale și practice necesare. GRECO oferă, de asemenea, o platformă pentru schimbul de bune practici în materie de prevenire și detectare a corupției.

Apartenența la GRECO, care este un acord extins, nu se limitează la statele membre ale Consiliului Europei. Orice stat care a participat la elaborarea acordului parțial extins poate adera la GRECO prin notificarea Secretarului General al Consiliului Europei. În plus, orice stat care devine parte la Convenția penală sau la Convenția civilă privind corupția aderă automat la GRECO și la procedurile de evaluare ale acestuia. În prezent, GRECO cuprinde 50 de state membre (48 de state europene, Kazahstan și Statele Unite ale Americii).

Translated with www.DeepL.com/Translator (free version)