Raport GRECO: Romania trebuie să îmbunătățească eficacitatea sistemului de promovare a integrității și de prevenire a corupției în cadrul guvernului central / Fenomenul ”delegării pe funcție” la nivelul poliției și jandarmeriei, denunțat

România a dezvoltat un cadru instituțional și juridic de integritate pentru a promova integritatea și a preveni corupția în funcțiile executive de vârf ale guvernului central și în cadrul agențiilor de aplicare a legii. Cu toate acestea, sunt încă necesare îmbunătățiri în mai multe domenii, potrivit unui raport publicat astăzi de Grupul de state împotriva corupției (GRECO) al Consiliului Europei.

Raportul de evaluare al celei de-a cincea runde a GRECO privind România evaluează eficacitatea măsurilor instituite pentru prevenirea și combaterea corupției în funcțiile executive de vârf, cum ar fi președintele, prim-ministrul, viceprim-miniștrii, miniștrii, secretarii și subsecretarii de stat, consilierii prezidențiali, consilierii de stat, consilierii de stat și consilierii ministeriali, precum și în rândul personalului din cadrul Poliției și Jandarmeriei.

Potrivit unui comunicat oficial, GRECO recunoaște că România a dezvoltat un cadru instituțional de integritate format din Agenția Națională de Integritate (ANI), Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Direcția Generală Anticorupție (DGA) din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Există, de asemenea, o strategie națională anticorupție (SNA).

Cadrul juridic referitor la integritate cuprinde mai multe legi care conțin dispoziții care reglementează conflictele de interese, incompatibilitățile, depunerea declarațiilor de avere și de interese, acceptarea și divulgarea cadourilor. O nouă lege privind protecția avertizorilor de integritate a intrat în vigoare în decembrie 2022.

Raportul identifică o serie de domenii în care sunt necesare îmbunătățiri și conține 26 de recomandări pentru a le aborda. Utilizarea frecventă de către guvern a ordonanțelor de urgență pentru a legifera în cazuri excepționale este un aspect foarte îngrijorător pe care autoritățile ar trebui să îl abordeze cu prioritate. În plus, ar trebui instituit un mecanism independent care să supravegheze refuzul autorităților de a divulga informațiile de interes public care nu sunt publicate sau actualizate online în mod regulat.

Cadrul juridic existent în materie de integritate, care este dispersat în diverse legi voluminoase, necesită mai multă claritate, coerență și stabilitate. În același timp, fenomenul ușilor rotative pentru persoanele cu funcții executive de vârf trebuie să fie încă reglementat.

În ceea ce privește poliția și jandarmeria, autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru a aborda numirea pe scară largă a ofițerilor de aplicare a legii în funcții de conducere, în special în virtutea fenomenului de „împuternicire” (nota red: delegare pe funcție câte șase luni), care este lăsat în principal la discreția superiorului ierarhic direct.

Raportul recomandă, de asemenea, ca verificarea periodică a integrității să fie consolidată și să se desfășoare pe tot parcursul carierei agenților de aplicare a legii. Exercitarea de activități secundare nu face obiectul unor mecanisme de supraveghere eficace și este necesar să se stabilească norme care să reglementeze divulgarea și gestionarea conflictelor de interese în cadrul Jandarmeriei.

Autoritățile trebuie să prezinte un raport GRECO cu privire la punerea în aplicare a recomandărilor sale până la 31 decembrie 2024, astfel încât acesta să poată evalua nivelul de conformitate al țării.