RAPORT Odată cu cerealele, Portul Constanța preia și o parte din drogurile care erau traficate în Ucraina: România duce lipsă de vameși și operează în port doar două scannere de verificare a mărfurilor

Mai multe rapoarte internaționale avertizează că închiderea porturilor ucrainene de la Marea Neagră, în contextul războiului din Ucraina, a generat și o reconfigurare a rutelor de trafic de droguri către porturile din proximitate. Unul dintre ele este chiar Portul Constanța, suprasolicitat de o bună parte din exporturile ucrainene, în condițiile în care autoritățile de control se confruntau cu o gravă lipsă de personal și înainte de începerea războiului. Mai mult, în port funcționează doar două scannere de verificare a mărfurilor.

”Închiderea terminalului de containere din portul Odesa, precum și închiderea altor terminale de containere din porturi ucrainene de la Marea Neagră, a generat o creștere a operațiunilor comerciale în porturile românești și bulgare de la Marea Neagră. Dacă aceste operațiuni comerciale în creștere nu sunt însoțite de o creștere corespunzătoare a investițiilor în măsuri de securitate și integritate, porturile Constanța și Varna, despre care se raportează că nu dispun de personal suficient, ar putea fi expuse și mai mult fluxurile de cocaină, heroină și la importurile de precursori de droguri sintetice”, se arată în raportul ”Perturbare sau strămutare? Impactul războiului din Ucraina asupra piețelor de droguri din sud-estul Europei”, întocmit de organizația Global Initiative Against Transnational Organized Crime (GI-TOC) și United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC).

Autorii raportului spun că odată cu invazia rusă, crima organizată locală și-a mutat centrele tradiționale de producție din sudul și estul Ucrainei, către vest, în jurul granițelor cu Polonia, Slovacia și România. În plus, ”frontierele suprasolicitate ale Ucrainei creează oportunități pentru infractori ucraineni și ruși să-și gestioneze afacerile din sud-estul Europei, prin folosirea unor documente falsificate sau a așa-numitelor pașapoarte de aur”.

România, o rută de tranzit cu potențial uriaș pe piața drogurilor

Procurorii români sunt conștienți de vulnerabilitățile Portului Constanța. Într-un raport realizat în parteneriat cu mai multe instituții europene, DIICOT a precizat că România este o țară de tranzit pe Ruta Balcanică, în special pentru droguri ca heroină, cocaina și ecstasy. Heroina circulă din regiunea Afghanistanului, Iranului și Pakistanului către Turcia, Bulgaria și România și apoi către vestul Europei.

În sens invers circulă cocaina și ecstasy din țări ca Olanda, Spania, Germania și Italia. ”Porturile maritime românești de la Marea Neagră (în special Constanţa) sunt în continuare considerate de traficanți ca reprezentând o alternativă viabilă pentru transportul drogurilor către Uniunea Europeană”, se arată în raportul ”Combaterea coordonată a noilor tendințe în traficul de droguri – Snow White”.

Raportul de activitate al DIICOT din 2022 atrage atenția asupra parteneriatelor dintre rețelele de trafic de la nivel local cu cele europene și internaționale. Aceste conexiuni transfrontaliere facilitează traficul, iar anul trecut au demonstrat cât de bine funcționează. În contextul unei disponibilități record a cocainei și metamfetaminei, oferta de droguri pe piața ilicită din România a crescut masiv anul trecut, iar trendul ascendent se menține și în acest an.

Lipsă de personal și de raze X

Una dintre vulnerabilitățile Portului Constanța este lipsa de personal a instituțiilor de control, care se resimte cu atât mai mult acum, când activitatea în Portul Constanța a crescut, ca urmare a războiului din Ucraina. ”În timpul vizitei de studiu, Serviciul Vamal, care este fără îndoială forța de stopare de la frontieră, a menționat că ar avea nevoie de o majorare cu 50 la sută a personalului său din port pentru a fi eficient. De asemenea, raportul Snow White menționează că echipamentul mobil de scanare al Serviciului Vamal a fost complet nefuncțional.

În portul Constanța, verificările efectuate de Serviciul Vamal sunt mai curând birocratice, se bazează pe o analiză a riscurilor. Principalii indicatori sunt: țara de expediție, expeditorul, sau expeditorul intermediar, destinatarul, tipul de ambalaj, costurile de transport și/sau descrierea mărfurilor. Acolo unde este cazul, evaluarea ar trebui dublată de o verificare fizică, cum ar fi o scanare cu raze X.

În tot portul există însă doar două scannere cu raze X, iar Serviciul Vamal nu are niciun scanner funcțional în dotare. Deși deține un scanner mobil, el este nefuncțional din 2016 în lipsa unei autorizații și urmează să fie casat. Scanerul cu raze X pe care îl operează la BVF Constanța Sud în prezent a fost pus la dispoziție de Administrația Portului Constanța. Până în luna august a acestui an, au fost scanate astfel 1377 de containere, dar nu a fost constatată nicio neregulă, potrivit unui răspuns al autorității transmis G4Media.

Un al doilea scanner, mobil, este utilizat de Poliția de Transporturi. ”Pe parcursul anului 2023, au fost efectuate 2.218 scanări asupra vehiculelor și containerelor și au fost identificate 4 containere cu mărfuri ce prezentau nereguli. Au fost aplicate 23 de sancțiuni contravenționale la regimul silvic în valoare de 72.000 de lei și a fost confiscată cantitatea de 110,56 metri cubi de material lemnos și alte mărfuri, cu o valoare de piață de aproximativ 170.000 de lei”, au declarat reprezentanții IGPR pentru G4Media.

În plus, Serviciul Vamal are acces la diferite sisteme din UE și la platforma WCO pentru schimburi de informații (printre altele, toate cazurile raportate, inclusiv cele raportate de UNODC). Totuși, România nu este membru oficial al Programului privind Controlul Containerelor al UNODC-WCO.

Modus operandi