Raport oficial: Tot mai infiltrate în economia italiană, mafiile țintesc fondurile de redresare post – COVID / Harta organizațiilor și clanurilor mafiote / Cum se manifestă criminalitatea românească din Italia

 

Criza sanitară a accelerat procesul de infiltrare a mafiilor în țesutul economic și social, permițându-le să acapareze resursele publice alocate pentru a face față situației de urgență, a dezvăluit raportul semestrial realizat de Direcția de Investigaţii Antimafia (DIA), deja prezentat Parlamentului italian, care subliniază riscul ca organizațiile mafiote să aibă acces la fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), alocate de Guvern pentru a furniza sprijin economic categoriilor celor mai afectate de restricții, scrie La Stampa, citată de Rador.

Toate organizațiile mafiote au accelerat anul acesta „procesul de transformare prin înlocuirea utilizării violenței, din ce în ce mai reziduale, cu linii de acțiune de infiltrare silenţioasă”. Prin urmare, se crede că acestea ar putea avea scopul de a stabili relații cu persoane fizice și companii aflate în dificultate, exploatând resursele lichide uriașe la dispoziția lor pentru a prelua sau înrobi companiile aflate în faliment.

„Dificultățile întâmpinate pentru a stopa răspândirea pandemiei – reamintesc analiștii DIA – au continuat să impună limitări mobilității cetățenilor și desfășurării activităților unor sectoare productive importante precum cel comercial, turistico-recreativ și catering. Organizațiile criminale ar putea profita de dificultățile financiare ale companiilor”.

Un alt sector exploatat în pandemie este cel al produselor farmaceutice, bombardat „cu producția de mărfuri contrafăcute, profitând de trasabilitatea dificilă chiar și în achiziționarea de echipamente de protecție personală și produse medicale, farmaceutice și para-farmaceutice”. Măsura de lockdown a împins, apoi, mafiile să identifice noi canale de vânzare a drogurilor, cum ar fi livrarea prin poștă a substanțelor cumpărate online pe piețele externe, pe „darknet market”.

Este vorba despre noi forme de criminalitate „flexibile și inspirate de modele de afaceri, capabile să se integreze cu economia legală și să anticipeze evoluția și oportunitățile acesteia, acționând şi în producția de bunuri și servicii în sectoarele legale ale economiei, operând pe piețele internaționale și exploatând neomogenitățile legislative din diferite țări”.

Pentru a evita accesul la fondurile de redresare, speranța DIA este ca guvernele țărilor, la nivel individual, și instituțiile europene să depună același efort în abordarea pandemiei și să ofere aceleași răspunsuri unanime. „Pentru o luptă eficientă împotriva acestor capcane, pe lângă o legislație comună dorită și din ce în ce mai semnificativă, este necesar un impuls din ce în ce mai mare în circulația informațiilor și în cooperarea sinergică între organele de investigație și cele judiciare din fiecare țară”.

Mafiile sunt „capabile să profite de diversele oportunități oferite de globalizare”. În gestionarea afacerilor este tot mai frecventă recurgerea la plăţi cu criptomonede, precum Bitcoin și, mai recent, Monero, care evită monitorizarea bancară. Prin extinderea utilizării tehnologiei, a crescut și atenția asupra jocurilor și a pariurilor, respectiv asupra jocurilor de noroc și a pariurilor sportive.

Riscul de infiltrare în economie va putea presupune o extindere suplimentară a conduitei de cămătărie în capitală, care ar putea afecta nu numai întreprinderile mici și mijlocii, ci și persoanele fizice. Riscul este și mai concret într-o zonă „presărată în mod tradiţional de cămătari”.

Prin urmare, capitala este unică în panorama națională, un fel de „laborator criminal” în care mafiile tradiționale interacționează cu asociațiile criminale autohtone. În ciuda unei reduceri progresive a violenței, nu trebuie totuşi subestimată conduita violentă, atribuită în principal subiecților criminali în curs de dezvoltare, pentru gestionarea pieţelor de trafic de droguri, a căror aprovizionare tinde să rămână apanajul Camorra, ‘Ndrangheta și într-o măsură mai mică Cosa Nostra, cu grupuri criminale străine, în special albaneze.

Astăzi, în special datorită nevoii de spălare și reutilizare a veniturilor din activități ilegale, asistăm la un exod spontan al criminalităţii organizate către capitală, determinat de gama largă de activități economice și comerciale existente, de ușurința mai mare de a ascunde propria prezență în teritoriu și de lipsa unei organizații hegemonice cu care să concureze.

Un indicator important al posibilelor tentative de infiltrare a criminalității organizate în canalele economiei legale este dat de creșterea constantă a rapoartelor pentru tranzacții suspecte: pentru provincia Roma, de fapt, s-a trecut de la 9.037 în 2019 la 12.699 în 2020.

În rândul mafiei italiene, ‘Ndrangheta, de-a lungul anilor, a fost cea care a dezvoltat cel mai mult o viziune globalistă, care a determinat-o să se stabilească în multe țări și să creeze afinități eficiente cu producătorii de droguri din America Latină, astfel încât să poată fi considerată un adevărat holding criminal în domeniul traficului de droguri”. Organizată într-un mod absolut familial, reușește să își coordoneze activitățile în întreaga lume, „folosind profesioniști calificați, capabili să curețe capitalurile ilicite”.

Şi facțiunile din Campania s-au arătat pregătite să exploateze în propriul avantaj situațiile incomode cauzate de prelungirea epidemiei. „Prestațiile de securitate socială pentru familii și întreprinderi în criză financiară – reamintește DIA – reprezintă o oportunitate pentru clanuri de a crește consensul social și de a-și consolida controlul asupra teritoriului.

Dar legat de criza financiară există și riscul suplimentar ca dimensiunea antreprenorială cu mai multe feţe a principalelor organizații din Camorra să facă din criza economică și sanitară o oportunitate pentru diversificarea afacerilor lor, în special în noile sectoare economice strâns legate de fenomenul pandemiei, pentru reinvestirea resurselor ilegale nelimitate în companii aflate în criză de lichiditatăţi și, mai ales, pentru accesul la finanțările publice alocate pentru a permite sprijinirea afacerilor și pentru relansarea economiei”.

Organizația din Campania se distinge, apoi, de alte mafii tipic ierarhizate, precum Cosa Nostra din Sicilia, și „rămâne un fenomen macro-criminal cu o configurație conflictuală în ceea ce privește dinamica și metodele”. Facțiunile care operează în teritoriu „sunt autonome unele de altele și extrem de eterogene în ceea ce privește structura, puterea, formele de înrădăcinare, metodele de operare și sectoarele criminale și economice de interes”.

Aceste particularități „garantează flexibilitatea lor, înclinația regenerativă și capacitatea extraordinară de expansiune a afacerii”. O strategie care vizează remodelarea „din când în când a relațiilor oscilante între conflict, non-beligeranță și alianță în funcție de strategiile contingente care vizează maximizarea profiturilor lor, pentru cele mai avansate asociații, până la înființarea de carteluri reale și deținerea de holdinguri criminale.

De aici și limitarea – se menționează în raport -, în principiu, a numărului de crime de matrice camorristă, de cele mai multe ori, acum atribuibilă în mod paradoxal tocmai politicilor de „prevenţie” și / sau logicilor de epurare internă, menite să păstreze „echilibrul general şi să controleze orice impuls violent”.

Rămâne sporit interesul criminalității din Campania în cele mai profitabile sectoare, inclusiv în sectorul deșeurilor. În plus, „interferența grupurilor infracționale în lumea politico-administrativă continuă să se reflecte pe mai multe fronturi în întreaga regiune”.

Şi în regiunea Puglia, situația economico-sanitară cauzată de pandemie a afectat strategiile infracţionale ale clanurilor, precum cele legate de acumularea frauduloasă a fondurilor publice în sectorul agricol. Totuşi, grupurile criminale urmăresc obiective de profit mai ridicate prin sistemul de şantaj, care a trecut de la un model tradițional la unul mult mai subtil și mai insidios, în care „forța intimidantă emanată din simpla apartenență a călăilor la legătura de asociere este suficientă pentru a supune teritoriul la controlul mafiot”.

Mafiile din Puglia sunt, de asemenea, direcționate către contrabanda cu țigări și gestionarea jocurilor de noroc și a pariurilor sportive online, precum și către sectoare deosebit de atractive, precum deșeurile și turismul.

În regiune există diverse expresii criminale legate, pe lângă provincia Foggia, de teritoriul Bari și de Salento. Dar societatea foggiană este cea care, între afaceri penale și afaceri politico-administrative, apare din ce în ce mai mult ca o mafie cameleonică, „capabilă să fie atât crudă, feroce, cât și modernă din punct de vedere economic, cu vocație antreprenorială”.

„Clanurile din provincia Foggia s-ar fi arătat capabile să țină pasul cu modernitatea, gata să profite și să exploateze noile oportunități criminale oferite de globalizare. În acești termeni, fenomenul mafiot foggian stârnește o alarmă socială mai mare, atât de mult încât este considerat de instituții, mai ales în ultimii ani, a fi o urgență națională”.

Prin urmare, „structura operațională în sens infracţional este însoțită de cea economică, care include nu numai antreprenori în conflict de interes, ci și contabili și profesioniști din diferite medii, precum și exponenți din administrația publică”.

Dosarul analizează, apoi, diferitele facțiuni străine care operează în Italia. „Existența unei varietăți multiforme de asociații străine și legături cu organizații criminale din străinătate, în special pentru traficul de droguri, sprijinirea imigrației ilegale și traficul de persoane, documentează modul în care criminalitatea transnațională reprezintă o amenințare reală în fața căreia este necesară o abordare globală și o abordare mai amplă a viziunii fenomenului”.

Printre clanurile mai structurate se numără cele nigeriene, albaneze și chineze pentru „capacitate organizațională” și „lipsă criminală de scrupule”, dar merită atenție și cele din Europa de Est și din fostele țări sovietice, precum și cele din Pakistan și din Sud-Estul Asiei, în general, care „fac presiuni pentru a-și găsi propriul spațiu pe scena delincvenţei italiene”.

Infractorii albanezi, prezenți în cea mai mare parte a teritoriului național, acționează în cadrul unor grupuri mici pentru infracțiuni împotriva proprietății sau se ocupă cu achiziționarea de droguri, care sunt apoi vândute asociațiilor italiene pentru gestionarea traficului de stupefiante.

Grupurile chineze „par a fi organizate cu o structură închisă și inaccesibilă. Doar ocazional se remarcă realizarea unor acorduri funcționale cu organizații criminale italiene sau înființarea de mici asociații multietnice pentru gestionarea prostituției, săvârșirea de infracțiuni financiare și traficul de deșeuri”.
Clanurile nigeriene sunt active în Italia încă din anii 1980 și au o importanţă deosebită așa-numitele culte secrete, ale căror caracteristici sunt: ​​organizarea ierarhică, structura paramilitară, riturile de afiliere, codurile de conduită.

În cele din urmă, criminalitatea românească se manifestă atât într-o formă neorganizată, cât și în grupuri structurate. „Traficul de femei care urmează să fie inițiate în prostituție, infracțiunile informatice și infracțiunile de furt constituie, de asemenea, sectoare de funcţionare consolidate a facțiunilor. Această criminalitate ar fi activă și în sectorul intermedierii ilicite și al exploatării forței de muncă în unele cazuri, în acord cu infractorii italieni”.

Dovezile evoluției sunt furnizate și de date: comparativ cu a doua jumătate a anului 2019, pe de o parte, se înregistrează o scădere a „crimelor de tip mafiot” și a „asociațiilor mafiote” – care au trecut de la 125 la 121 și de la 80 la 41 respectiv – și pe de altă parte, o creștere a infracțiunilor legate de gestionarea ilicită a antreprenoriatului, infiltrarea în sectoarele productive și acapararea fondurilor publice.

Episoadele de corupție și extorcare au trecut de la 20 la 27, inducerea nejustificată de a da sau a promite beneficii de la 9 la 16, traficul de influențe ilicite de la 28 la 32, libertatea tulburată a descântecelor de la 28 la 32.

În acest context, în plus față de sectoarele tradiționale de interes – cămătărie, extorcare, trafic de droguri – atenția organizațiilor s-a concentrat asupra sectoarelor de jocuri de noroc și pariuri sportive, și datorită posibilităților oferite de tehnologie: antreprenori atribuibili clanurilor, spun analiștii, înființează companii în paradisuri fiscale și, astfel, creează un circuit paralel cu cel legal, care permite nu numai profituri mari, ci și spălarea unor sume enorme de bani într-un mod complet anonim.

Un alt domeniu de interes este cel al contrabandei cu produse energetice, deoarece permite introducerea pe piață a produselor la un preț mult mai mic decât cel practicat de companiile petroliere. În acest fel, se creează adevărate „sinergii între mafii și gulerele albe”, aceștia din urmă având sarcina de a se ocupa de importurile de produse din Europa de Est și de a gestiona distribuția acestora prin companii ad-hoc, prin care sunt reciclate capitaluri puse la dispoziţie de organizații.

Există, de asemenea, o creștere a infracțiunilor de extorcare și inducere nejustificată, precum și a celor referitoare la întreruperea licitațiilor și la traficul de influențe ilicite, pentru a realiza spălarea de bani.

În al doilea semestru al anului 2020, au fost confiscate organizaţiilor criminale active în valoare de 287.441.000 de euro, de trei ori mai multe decât cele confiscate în primele șase luni ale anului, când confiscările s-au oprit la 88 de milioane de euro. Au fost impuse 364 de măsuri de interdicţie anti-mafie în toată Italia (dintre care 86 în Calabria, 52 în Sicilia, 49 în Campania, 38 în Puglia, 31 în Lombardia, 22 în Emilia Romagna, 17 în Toscana, 15 în Bazilicata, 14 în Piemonte și 12 în Veneto și în Lazio).

Sursa: La Stampa/ Rador/ Traducerea: Oana Avram