Raport OLAF: România a fraudat cele mai multe fonduri europene din Agricultură în ultimii cinci ani, peste 60 de milioane de euro/ În 2018, România și Italia au înregistrat 61% din totalul fraudelor de la nivelul UE

În perioada 2014-2018, România a fost țara care a raportat cele mai multe fraude din Uniunea Europeană privind fondurile europene din agricultură și dezvoltare rurală și s-a clasat pe locul doi la valoarea fraudată, după Polonia, se arată în raportul OLAF privind lupta împotriva corupției pentru anul 2018.

Conform aceluiași raport, România a ocupat primul loc la fradudarea fondurilor din agricultură și în anul 2018, cu o creștere a spețelor de fraudă față de anul 2017.

Topul fraudelor condus de România este continuat de Polonia, Ungaria și Italia, iar în topul sumelor fraudate Polonia este urmată de România, Franța și Bulgaria.

În domeniul dezvoltare rurală, România a raportat 250 de fraude în perioada 2014-2018 și 2219 nereguli care nu sunt considerate fraude, clasându-se pe primul loc în Uniunea Europeană la ambele capitole.

În ceea ce privește ajutoarele directe către fermieri, România a raportat 221 de fraude în aceeași perioadă, pe primul loc la nivelul Uniunii Europene și 762 de nereguli neconsiderate fraude, pe locul doi după Italia.

Același raport arată că, în perioada 2014-2018, România a raportat o fraudă de 62 milioane de euro, ceea ce înseamnă 0,45% din totalul plăților făcute de Uniunea Europeană în acest segment către țara noastră, de aproximativ 14 miliarde de euro.

În 2018 procentul a crescut pentru România – 18,3 milioane euro fraudați, adică 0,62% din totalul plăților de aproximativ 3 miliarde euro.

Cel mai des întâlnite modalități de fraudare în 2018 au fost folosirea documentelor false sau falsificate (cele mai multe în România), cereri de ajutor false sau falsificate (cele mai multe în Italia, urmată de România), sau declararea unor produse, specii sau terenuri fictive (cele mai multe în Polonia, urmată de România).

Conform raportului OLAF, la nivelul UE, în anul 2018 neregulile privind fondurile europene pe agricultură și dezvoltare rurală au scăzut cu 5% și au ajuns la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani în comunitate.

Însă neregulile identificate în 7 state (Italia, România, Portugalia, Spania, Bulgaria, Franța și Lituania) depășesc 70% din totalul neregulilor raportate în 2018 la nivelul întregii Uniuni Europene.

Astfel, statistica OLAF arată că numărul fraudelor cu fonduri europene în domeniul agriculturii au scăzut la nivelul UE dar s-au concentrat și au crescut într-un număr mic de state.

Spre exemplu, în 2018, neregulile transmise de România și Italia au reprezentat 61% din totalul neregulilor raportate la nivelul UE. Acest procent a crescut față de anii 2017 (aproximativ 54%) și 2014 (52%).

La nivelul UE au fost transmise 2832 de nereguli cu fonduri europene în 2018, în scădere față de 2017 (2983) sau 2016 (3272).

Tot în 2018 au fost raportate 249 de fraude, cu puțin în scădere față de anul 2017 (269), și aproape la jumătate față de anul 2014 (481), iar schimbări semnificative s-au observat în Polonia (scădere) și în România (creștere).

Însă în timp ce numărul de fraude a scăzut, suma totală fraudată a crescut în 2018 și s-a ridicat la 63 milioane euro, mai mare comparativ cu anul 2017 (57 milioane euro) și 2016 (54 milioane euro).

În Finlanda nu a fost sesizată nicio fraudă în domeniul Agriculturii, în ultimii cinci ani. Citește raportul integral aici. 

O analiză PressHub.ro și Info Sud-Est care a urmărit numărul de dosare instrumentate de DNA până aprilie 2019 arăta că cele mai multe fraude ale fondurilor europene au fost înregistrate în domeniul agricol. APIA și SAPARD sunt două programe care au făcut furori în rândul agricultorilor și fermierilor, mai ales al celor din comunitățile relativ mici. Mulți dintre primarii, viceprimarii, consilierii, fermierii sau agricultorii din satele românești au încercat să obțină ilegal subvenții sau alte finanțări în agricultură ori au vrut să primească de la Uniunea Europeană mai mulți bani decât ar fi meritat.

Cele mai frecvente ilegalități consemnate în rechizitoriile procurorilor sunt falsificarea semnăturilor, inventarea unor documente care nu există în realitate, decontarea multiplă a subvențiilor, lipsa derulării activităților pentru care beneficiarii au primit finanțări (în special seminarii, cursuri de formare profesională, conferință, alte evenimente) sau cheltuirea banilor europeni în alt scop decât cel pentru care au fost virați în contul beneficiarilor.

Unul dintre tiparele de fraudatori care au fost identificate a fost cel al primarului de comună mică sau medie. Este înrădăcinat în funcție de mai multe mandate și are în arendă zeci sau, în unele cazuri, sute de hectare de teren agricol pe care îl lucrează cu ajutorul utilajelor cumpărate tot cu bani europeni. Terenurile aparțin familiilor din comună care nu își pot lucra eficient pământurile și nu pot ține pasul cu agricultura modernă pentru că nu au utilaje corespunzătoare. Și nici nu le pot achiziționa pentru că lipsa de educație, de informare sau pur și simplu de încredere le îngrădește accesul la finanțările europene. Dar, astfel, le înlesnește accesul primarilor care, prin puterea semnăturii și a accesului la informații și instituții, obțin fonduri europene chiar și atunci când nu le merită. De obicei, prejudiciile nu depășesc câteva zeci de mii de euro.

Citește analiza completă aici.

sursa foto: Pixabay.com