Raport ONU: Columbia, Bolivia și Peru, principalele țări de proveniență pentru aprovizionarea mondială cu cocaină / Rutele spre Europa au „evoluat”: Belgia și Țările de Jos au „detronat” Peninsula Iberică / Creștere „substanțială” a rutelor prin Africa / Pandemia a perturbat piața de droguri. Oferta globală de cocaină, la niveluri record

Aprovizionarea mondială cu cocaină provine „practic în întregime” din America de Sud, mai exact din trei țări – Bolivia, Columbia și Peru, potrivit raportului „Global report on Cocaine 2023 – Local dynamics, global challenges”, publicat în martie de Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate.

ONU constată că în continuare Columbia domină rutele de trafic din America de Sud, însă rutele de trafic spre Europa „au evoluat”.

„Columbia domină în continuare rutele de trafic din America de Sud, în special către America de Nord, unde cea mai mare parte a cocainei este columbiană. Cu toate acestea, rutele de trafic către Europa au evoluat. Rolul dominant al porturilor columbiene ca punct de plecare pare să fie în declin, traficanții tranzitându-și din ce în ce mai mult produsele prin America Centrală și alte țări din America de Sud.

Cocaina provenită din Bolivia și Peru, care nu au ieșire la Oceanul Atlantic, este transportată din ce în ce mai mult prin așa-numita rută a Conului Sudic, prin Paraguay și prin calea navigabilă Paraná-Paraguay. Grupurile criminale, adesea din Brazilia, folosesc avioane pentru a trece granița și apoi bărci de-a lungul râului până la Atlantic”, se arată în raportul Organizației Națiunilor Unite.

Belgia și Țările de Jos au detronat Peninsula Iberică în topul destinațiilor pentru cocaina din America de Sud

Totodată, țările de destinație a cocainei s-au schimbat, Peninsula Iberică fiind detronată de către Belgia și Țările de Jos, existând dovezi că părți importante din capturile de droguri în cele două state europene proveneau din transporturi care aveau conexiuni cu ruta Conului Sudic.

„Punctele de sosire în Europa s-au schimbat, de asemenea, Belgia și Țările de Jos eclipsând în prezent peninsula iberică ca nod principal. Aceste două evoluții par să fie legate una de cealaltă, capturile care au conexiuni cu ruta Conului Sudic fiind importante în porturile europene de la Marea Nordului.

Este posibil ca importanța crescândă a rutelor legate de Țările de Jos în ultimul deceniu și creșterea mai recentă a importanței rutei Conului de Sud să fi contribuit la creșterea disponibilității cocainei în Europa”, arată ONU.

De asemenea, datele analizate de Organizația Națiunilor Unite arată că din ce în ce mai multe capturi în țările europene proveneau din Africa, fiind înregistrate niveluri record în 2021.

Consumul de cocaină „crack” (care poate fi fumată) are o tendință de creștere în mai multe țări din Europa de Vest, conform datelor privind persoanele care apelează pentru prima dată la tratament, indică ONU: „În timp ce consumul de cocaină a fost bine documentat în Regatul Unit, țările din Europa continentală par să prezinte, de asemenea, o incidență crescută.

Belgia, Franța și Spania au înregistrat fiecare creșteri abrupte ale numărului de consumatori de cocaină care au intrat la tratament începând cu 2017 sau 2018. Italia a înregistrat, de asemenea, o creștere lentă, dar constantă”.

Africa, un rol din ce în ce mai important în rutele spre Europa

De asemenea, datele analizate de Organizația Națiunilor Unite arată că din ce în ce mai multe capturi în țările europene proveneau din Africa, fiind înregistrate niveluri record în 2021.

„Datele privind capturile sugerează că rolul Africii, în special al Africii de Vest și al Africii Centrale, ca zonă de tranzit pentru cocaină în drumul său către piețele din Europa a crescut substanțial începând cu 2019. Atât cantitatea totală confiscată în Africa, cât și numărul de confiscări mari par să fi atins niveluri record în cursul anului 2021, conform datelor preliminare. Națiunile maritime din Africa de Vest reprezintă o mare parte din volumul de cocaină confiscată. Dar alți indicatori sugerează o problemă tot mai amplă pe continent.

Africa de Sud, de exemplu, a raportat o cantitate record de cocaină confiscată, ceea ce sugerează o creștere mare a fluxurilor în această țară, ceea ce ridică perspectiva unei reveniri pe piața internă. Grupurile criminale braziliene par să vizeze din ce în ce mai mult țările vorbitoare de limbă portugheză, precum Mozambic, Angola și Capul Verde. De asemenea, se crede că aeroporturile din Kenya și Etiopia au fost, de asemenea, vizate ca «escale» în drumul din Brazilia spre Europa”, mai menționează ONU.

Posibile efecte ale războiul din Ucraina

Conflictul din Ucraina afectează probabil rutele de tranzit și modelele de consum din Europa de Est, constată ONU.

„Cocaina este scumpă, iar consumul acesteia în Europa de Est este rezervat unor grupuri de consumatori cu venituri ridicate și este adesea asociat cu locuri de recreere precum cluburile de noapte.

De asemenea, este posibil ca unele linii de aprovizionare să fie afectate. Există dovezi că grupurile infracționale străine au folosit porturile din Ucraina pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria”, din cauza războiului declanșat de Rusia în februarie 2022.

Turcia și Grecia își consolidează poziția ca țări de tranzit

Rolul unor țări din Europa de Sud-Est precum Turcia și Grecia, ca zone de tranzit, a crescut în ultimii ani, mai indică datele consultate de Organizația Națiunilor Unite.

Cocaina ajunsă în Turcia dinspre Africa de Vest sau chiar direct din America de Sud – în special din Brazilia și Ecuador – pleacă ulterior spre vest, pe ruta balcanică.

„Din 2014, cantitatea de droguri confiscată în Turcia a crescut de șapte ori, ajungând la un nivel record de 2,8 tone în 2021. O parte din cocaina care ajunge în Turcia sosește după ce a tranzitat prin Africa de Vest, iar o parte vine, de asemenea, direct din America Latină.

Din Turcia, cocaina care pleacă spre vest prin Marea Neagră și Balcani, o rută asociată în mod tradițional cu traficul de opiacee și contrabanda cu țigări.

Grecia, țara vecină, a primit, de asemenea, cantități tot mai mari de cocaină în ultimii ani, mare parte din aceasta fiind destinată aceleiași rute din Balcani și piețelor din Europa de Vest. Datele privind capturile arată că Grecia a interceptat aproape 2 tone în 2020, înainte de a scădea ușor în 2022. Brazilia și Ecuador sunt adesea țările de plecare pentru transporturile de cocaină confiscate”, mai este prezentat în raportul publicat de ONU.

Pandemia de COVID-19 a avut perturbat piața de droguri. Oferta globală de cocaină, la niveluri record

Cu toate că pandemia de COVID-19 a venit la pachet cu reducerea drastică a călătoriilor internaționale și a activității cluburilor de noapte, perturbând astfel piața de droguri, oferta de droguri se află la niveluri record, mai arată sursa citată.

„Pandemia COVID-19 a avut un efect perturbator asupra piețelor de droguri. În condițiile în care călătoriile internaționale au fost reduse drastic, producătorii s-au străduit să își aducă produsele pe piață. Cluburile de noapte și barurile au fost închise în timp ce oficialii au încercat să controleze virusul, ceea ce a dus la scăderea cererii pentru droguri precum cocaina, care sunt adesea asociate cu aceste medii.

Cu toate acestea, cele mai recente date sugerează că această scădere a avut un impact redus asupra tendințelor pe termen lung. Oferta globală de cocaină se află la niveluri record. Aproape 2.000 de tone au fost produse în 2020, continuând o creștere dramatică a producției care a început în 2014, când totalul era mai puțin de jumătate din nivelurile actuale.

 Această creștere este parțial rezultatul unei expansiuni a cultivării arbustului de coca, care s-a dublat între 2013 și 2017, a atins un vârf în 2018 și a crescut din nou brusc în 2021. Dar se datorează, de asemenea, și îmbunătățirii procesului de transformare a tufișului de coca în clorhidrat de cocaină. În paralel, a existat o creștere continuă a cererii, majoritatea regiunilor înregistrând o creștere constantă a numărului de consumatori în ultimul deceniu.

Deși aceste creșteri pot fi explicate parțial prin creșterea populației, există, de asemenea, o prevalență în creștere a consumului de cocaină. Interceptările efectuate de autoritățile de aplicare a legii au fost, de asemenea, în creștere, cu o viteză mai mare decât producția, ceea ce înseamnă că interdicția a limitat creșterea cantității globale de cocaină disponibilă pentru consum.

Utilizarea serviciilor de colete și de curierat a crescut semnificativ în timpul perioadelor de carantină asociate COVID. Restricțiile privind zborurile de pasageri au însemnat că traficanții nu se puteau baza pe curieri pentru a transporta droguri în avioane.

Unele țări din Africa de Vest au observat o creștere semnificativă a utilizării acestor servicii pentru a introduce ilegal cantități mici de cocaină în Europa și în afara acesteia. În Costa Rica, cantități mai mici de cocaină erau trimise prin poștă către Asia, Africa și Europa, ascunse în bunuri precum cărți, icoane și piese de schimb pentru vehicule.

Este posibil ca pandemia să fi accelerat această tendință, dar traficanții foloseau deja din ce în ce mai mult serviciile poștale internaționale pentru a introduce cocaina în Europa. Dovezile din Spania și Argentina indică un declin pe termen mai lung în ceea ce privește utilizarea de cărăuși de droguri în zborurile de pasageri. Ambele țări au înregistrat cazuri de transporturi mai mari ascunse în bagaje neînsoțite”, potrivit raportului publicat de Organizația Națiunilor Unite.

Raportul poate fi consultat integral aici.