Raport/ Parcările bucureștene: 2 Primării de Sector și Primăria Generală nu au ridicat nicio mașină parcată neregulamentar în 2022/ Listă cu 11 soluții de îmbunătățire

2 Primării de Sector și Primăria Generală nu au ridicat nicio mașină pentru parcare neregulamentară în prima jumătate a anului 2022, arată un raport despre situația parcărilor bucureștene și modul în care primăriile se ocupă de acestea, lansat marți, 19 iulie de Centrul Român de Politici Europene (CRPE).  72 de amenzi și avertismente pe zi, pentru parcare neregulamentară, au fost emise de toate Polițiile Locale de Sector și Poliția Locală a Municipiului București în anul 2021, arată raportul citat. „O medie de 10 sancțiuni pentru fiecare instituție deși orașul a devenit o veșnică parcare și, în orice moment, sunt zeci de echipaje de patrulare  în fiecare sector.”

CRPE a întrebat, în cadrul analizei citate, Primăria Generală și Primăriile de Sector ce proceduri au atunci când sunt sesizate cu privire la mașini parcate neregulamentar și ce au făcut și ce planuri au pentru a preveni transformarea orașului într-o (și) mai mare parcare.

„Primăria Generală a anunțat abia recent un plan de regândire a parcării în inelul central. Niciun loc de parcare gratis și fără parcări neregulamentare pe carosabil, spațiu verde și trotuare este ceea ce promite Primăria Generală prin vocea viceprimarului Stelian Bujduveanu. În cel mult un an, până în vara anului 2023, ni se promit trotuare accesibile cel puțin în centrul orașului și stoparea fenomenului de parcare pe trotuare și spațiu verde.

O parte din primăriile de sector au fost mai active în a descuraja și sancționa parcarea neregulamentară. Numărul de sancțiuni a crescut semnificativ în 2021 față de anii anteriori, cu polițiile locale subordonate Primăriilor Sector 1 și Sector 6 cele mai active. Primăria Sector 6 a publicat inclusiv pe pagina oficială numeroase postări cu stâlpișori montați pentru a preveni accesul mașinilor pe trotuare, parcarea pe carosabil în zonele cu treceri de pietoni sau în intersecții și și-a asumat o politică de descurajare a parcării neregulamentare.”

Raportul mai subliniază că nicio poliție locală de sector nu dă însă mai mult de 10-20 amenzi sau avertismente pe zi pentru parcare neregulamentară, ceea ce arată un grad de toleranță foarte ridicat. Polițiile Locale Sector 2 și Sector 3, de exemplu, s-au arătat extrem de tolerante în perioada 2020-2021, cu o medie de 3-5 amenzi sau avertismente pe zi, deși cea din urmă este, alături de Primăria Sector 4, în topul celor care ridică cele mai multe mașini pentru parcare neregulamentară conform datelor solicitate. Sigur, Polițiile Locale au multe alte atribuții, însă sunt diferențe semnificative inclusiv între sectoare în a sancționa (Poliția Locală Sector 1 a dat 7,761 amenzi în 2021 comparativ cu 1,250 în cazul Poliției Locale Sector 2).

Lista cu cele 11 soluții propuse de CRPE pentru deblocarea situației privind parcările:

1. Utilizarea sesizărilor cetățenilor privind mașinile parcate neregulamentar într-o manieră structurată. Primăria Generală și Primăriile de Sector dispun de seturi de date privind zonele cu cele mai multe sesizări de parcare neregulamentară dinspre cetățeni ce pot fi utilizate pentru a derula programe pilot de prevenire a parcării pe spațiile verzi sau trotuare (montare „stâlpișori” sau alternative care să se integreze estetic în zona respectivă, aliniament verde înalt, supravegherea zonei de către poliția de sector, sistem de camere, etc.) și de sancționare (implementarea extensivă a competențelor legale, inclusiv prin utilizarea opțiunii de ridicare a mașinii).
2. Profesionalizarea și reorganizarea Polițiilor locale. Nu sunt puține situații în care polițiștii locali
   nu cunosc legislația privind sancționarea mașinilor parcate neregulamentar. Este nevoie inclusiv de un număr mai mare de echipaje de poliție în stradă, cursuri de formare pentru aceștia și, de ce nu, testări periodice. În anumite intervale orare, celebrele rush hours, aproape toții polițiștii locali din Serviciul Circulație ajută la dirijarea traficului, iar numărul de echipaje este foarte redus.
3. Promovarea unei inițiative legislative care să permită polițiștilor locali să solicite proprietarului sau deținătorului mandatat al unui vehicul comunicarea identității persoanei căreia i-a încredințat vehiculul pentru a fi condus pe drumurile publice, precum și de a aplica sancțiunile contravenționale prevăzute de lege în cazul necomunicării relațiilor solicitate. Conform prevederilor Deciziei nr. 11/2017 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, doar polițiștii din cadrul Poliției Rutiere au competența de a solicita acest lucru, nu și polițiștii locali.
4. Extinderea parteneriatelor între Polițiile Locale de Sector și Poliția Națională până la rezolvarea portițelor legale. Transmiterea datelor privind parcarea neregulamentară către Brigada Rutieră pentru identificarea conducătorului autoturismului parcat neregulamentar pe baza notei de constatare întocmite de Poliția Locală.
5. Uniformizarea procedurilor de sancționare și ridicare a mașinilor la nivelul tuturor sectoarelor. Practica din ultimii ani ne arată o înțelegere neuniformă a legislației de către Primăriile de Sector și adaptarea de soluții diverse pentru probleme similare. De multe ori, din cauza numărului mare de portițe legale, Polițiile locale tolerează excesiv parcările neregulamentare.
6. Testarea și analizarea de către Primăria Generală a implementării zonelor cu emisii scăzute. Accesul vehiculelor care nu respectă anumite standarde de emisii este descurajat și taxat.
7. Pilotarea de către Primăriile de Sector și Primăria Generală de zone pietonale permanente, atât în inelul central, cât și în cartiere, în strânsă colaborare cu rezidenții din zonă. Conceptul de străzi deschise indică o dorință semnificativă pentru zonele pietonale, însă este nevoie de permanentizarea acestora și nu gândite ca evenimente singulare sau de week-end.
8. Regândirea conceptului de parcări de reședință. Testarea utilizării parcărilor de reședință dintr-o anumită zonă tarifară de toate mașinile care achită respectiva taxă. Conceptul poate fi utilizat în special în zona marilor bulevarde și celor cu vad comercial intens pentru a nu bloca locurile de parcare pe termen nedefinit.
9. Deschiderea către cetățeni a locurilor de parcare rezervate instituțiilor publice. Mii de locuri din zonele centrale sunt ocupate de mașinile instituțiilor publice. Multe dintre acestea au inclusiv parcări proprii, fără acces public.
10. Evaluarea și ajustarea tarifelor de parcare în funcție de zonă, inclusiv a abonamentelor de parcare de 1-7 zile care ar permite mașinilor în tranzit să opteze pentru parcări regulamentare. Gradul de ocupare actual al parcărilor gestionate de Compania de Parking este scăzut, de sub 30%, iar obiectivul pentru 2023 este de 60-65%, ceea ce indică în continuare potențial de îmbunătățire.
11. Transparență extinsă. Publicarea anuală de date deschise privind parcarea la nivelul Bucureștiului, inclusiv evoluția numărului locurilor de parcare, grad de ocupare, număr sancțiuni, etc. Ajustarea politicii de parcare în funcție de seturile de date disponibile.