Raport: Pe tot cuprinsul UE presa liberă și independentă se atrofiază / Decidenții UE trebuie să dea dovadă de curaj și să adopte Legea Libertății Presei Europene în cea mai viguroasă formă posibilă

UE a demonstrat că poate acționa atunci când se confruntă cu o urgență. Așa a procedat și atunci când a interzis principalele organe de propagandă ale Kremlinului, împiedicându-le să mai otrăvească prin dezinformarea lor spațiul informațional european. A fost o demonstrație de forță și totodată un mesaj subliniind importanța unui ecosistem al presei libere, transmite EUobserver, citată de Rador.

Acum UE trebuie să acționeze cu aceeași vigoare împotriva amenințărilor la adresa libertății presei care provin chiar din interiorul ei.

Un nou raport al Civil Liberties Union for Europe arată că libertatea și pluralismul presei continuă să se erodeze pe tot cuprinsul UE. În unele state membre, unde libertatea presei e luată ca dată de multă vreme, aceasta e amenințată de tendințe nou apărute; în altele, jurnalismul liber și independent e pe cale să-și dea ultima suflare.

UE ar trebui să se folosească de viitoarea Lege a Libertății Presei, dar și de instrumentele deja existente, pentru a inversa această tendință.

Mai puțină concentrare, mai multă transparență

Atrofierea pluralismului presei e una dintre cele mai mari amenințări cu care se confruntă peisajul mediatic european. Accesul la surse de știri și analize editoriale diverse le permite oamenilor să pună în balanță idei și opinii numeroase și să decidă ei înșiși cu privire la chestiuni de interes public.

Din cauza concentrării proprietății asupra presei există riscul ca publicațiile să fie folosite pentru promovarea unui program anume, a unei viziuni politice ori a unui interes de afaceri, servind adesea drept instrument al proprietarilor.

În multe state UE, de exemplu în Cehia și Franța, organele de presă sunt extrem de concentrate în mâinile unui grup restrâns de indivizi influenți. În Ungaria situația rămâne neschimbată, cu peisajul mediatic controlat de guvern, fie direct, fie prin intermediul unor oligarhi apropiați puterii.

Acesta este motivul pentru care transparența în privința proprietății asupra presei este esențială. Populația ar trebui să fie în măsură să știe cine deține sursele de știri pe care se bazează ea și ce forțe – politice, economice sau altele – dețin puterea de a selecta și configura știrile pe care ea le consumă.

Guvernele trag sforile

Faptul că presa se poate bucura sau nu de un mediu liber și favorabil depinde adesea de cine deține puterea. În Slovenia libertatea presei a avut de suferit considerabil sub guvernul anterior condus de Janez Janša, care a făcut tot posibilul pentru a controla serviciile publice de presă (PSM). Noul guvern a adoptat în noiembrie 2022 amendamente pentru depolitizarea PSM, generând speranța că independența editorială va putea fi restabilită.

În Suedia însă, schimbarea vânturilor politice pare de rău augur, întrucât noul guvern de dreapta a mărit presiunea asupra PSM, acuzându-le că sunt părtinitoare în activitatea lor și amenințându-le cu reduceri bugetare.

Există de asemenea teama că o lege nouă vizându-i pe spionii străini ar putea avea un efect înfiorător asupra muncii jurnaliștilor de investigație.

Există multe alte tactici de care guvernele se folosesc pentru a controla peisajul mediatic, cum ar fi exploatarea publicității de stat. În mai mult state membre alocarea publicității de stat e inechitabilă și nu e decisă independent. Fondurile publice sunt direcționate spre organe de presă favorabile guvernului, în vreme ce presei independente i se refuză accesul la această sursă vitală de venituri.

În Polonia și Ungaria nu există absolut nici un fel de regulă care să asigure alocarea echitabilă a publicității de stat. Presa pro-guvernamentală primește de ani și ani un sprijin financiar semnificativ mai mare – tendință care a continuat și în 2022. Comisia Europeană a respins plângerile care afirmau că publicitatea de stat este folosită cu rea credință în Ungaria.

Scrii un articol, citești o reclamație în justiție

În vreme ce companiile de presă se confruntă cu presiuni economice și politice, jurnaliștii sunt nevoiți să facă față și atacurile fizice sau verbale, hărțuirii, intimidării, discursului urii și campaniilor de denigrare. Violența este mai cu seamă accentuată la proteste și pe internet – iar femeile sunt vizate în mod disproporționat.

O practică tot mai răspândită este folosirea proceselor intentate abuziv, care sunt denumite și „procese abuzive contra participării publice” (SLAPP), inițiate de politicieni influenți, companii, judecători și alte categorii pentru a-și reduce criticii la tăcere.

Numai în Croația au fost înregistrate în 2022 de către Asociația Jurnaliștilor Croați peste 950 de procese în curs contra unor publicații și jurnaliști, cu totalul compensațiilor pretinse depășind 10 milioane de euro. La fel ca majoritatea statelor UE, Croația nu are legi în vigoare care să împiedice această hărțuire judiciară.

Cum putem îndrepta vaporul

Libertatea presei e mult prea importantă pentru alegeri [sau pentru a lăsa ca soarta ei să fie decisă de alegeri; exprimare neclară – n.trad.]. E o precondiție a unei democrații stabile și nu e nicidecum o coincidență faptul că în acele țări în care presa liberă se confruntă cu amenințări existențiale și democrația se confruntă cu același pericol.

UE deține o varietate de instrumente cu care poate construi fundația unei prese cu adevărat libere și diverse. Legea Libertății Presei Europene (EMFA) trece în acest moment prin procedura de legiferare. Decidenții UE trebuie să dea dovadă de curaj și să adopte EMFA în cea mai viguroasă formă posibilă. Procedând astfel, legea poate ajuta PSM să-și îndeplinească misiunea, poate proteja independența editorială și poate asigura transparența cu privire la cine controlează știrile pe care le consumăm.

Concomitent, UE trebuie să-și folosească mijloacele deja existente pentru a lansa investigații împotriva statelor membre în care libertatea și pluralismul presei sunt periclitate.

Comisia trebuie să-și accelereze investigațiile privind subvențiile de stat și reclamațiile legate de fenomenul concentrării, în loc să reacționeze după ani și ani. Aceste întârzieri au un efect negativ asupra democrației și statului de drept din țările membre. Reclamațiile legate de subvenții de stat și concentrarea presei trebuie să aibă prioritate.

O EMFA viguroasă îi va proteja totodată pe jurnaliști de spionaj și abuzuri, tot așa cum o poate face și Directiva anti-SLAPP. UE are la dispoziție mijloacele necesare pentru a reconfigura peisajul mediatic european. Și există și necesitatea urgentă de a o face.

Sursa: Euobserver/ Articol de Jascha Galaski și Jonathan Day (activiști la Civil Liberties Union for Europe, ONG specializat pe drepturile omului în UE, cu sedii la Bruxelles și Berlin și filiale în 18 state membre)/ Rador/ Traducere: Andrei Suba