Raportul Departamentului de Stat al SUA privind drepturile omului în România denunță practica banilor cu care PSD și PNL cumpără tăcerea presei / Cazuri de jurnaliști hărțuiți, printre care și amenințările la adresa soției redactorului-șef G4Media

Departamentul de Stat al SUA acordă un spațiu important în raportul privind drepturile omului în România 2022 banilor plătiți presei de PSD și PNL în condiții netransparente, dar și cazurilor de ziariști hărțuiți sau amenințați.

”Reporterii independenți și ONG-urile de media au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect închiderea criticii mediatice, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială”, se arată în Raportul Departamentului de Stat.

Raportul citează Radio Europa Liberă, potrivit căruia în primele șapte luni ale anului trecut, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) în contracte cu anumite instituții media care au realizat în principal reportaje proguvernamentale și au evitat subiecte de interes public care ar fi deranjat guvernul. În majoritatea cazurilor, reportajele nu menționau faptul că reprezentau publicitate politică. Presa independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pe cheltuieli media nedeclarate în întregul an 2021.

Raportul Departamentului de Stat indică și trei cazuri de ziariști hărțuiți sau amenințați de reprezentanți ai instituțiilor de stat: Alin Cristea (DeBraila.ro), Emilia Șercan și redactorul-șef G4Media, Cristian Pantazi. De asemenea, raportul arată și că postul tv Digi24 l-a concediat pe Cristian Tudor Popescu după ce acesta a criticat politicienii de la putere în legătură cu proiectele de legi noi privind securitatea națională care fuseseră publicate de G4Media și au fost ignorate complet de restul presei.

Principalele informații din Raportul Departamentului de Stat cu privire la libertatea de exprimare:

Constituția prevede libertatea de exprimare, inclusiv pentru membrii presei și ai altor mijloace de informare în masă, iar guvernul a respectat parțial acest drept. Organizațiile media independente au remarcat politizarea excesivă a mass-media, mecanismele de finanțare corupte, precum și politicile editoriale subordonate partidelor politice și intereselor proprietarilor. Reporterii și reprezentanții societății civile au declarat că libertatea lor de exprimare a fost, de asemenea, limitată de accesul restricționat la informațiile de interes public emise de guvern și de instituțiile publice, inclusiv cheltuielile, contractele sau licitațiile care implică fonduri publice și dosarele academice ale funcționarilor publici. Reporterii și ONG-urile au fost adesea nevoiți să dea în judecată ministerele, agențiile sau entitățile locale controlate de stat pentru a avea acces la informații publice. Unii reporteri din întreaga țară au continuat să fie hărțuiți, dați în judecată sau amenințați de către autoritățile pe care le investigau sau de către împuterniciții acestora.

Violența și hărțuirea: În ianuarie, zeci de reporteri și ONG-uri au acuzat Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) de abuzuri și de luarea de măsuri disproporționate împotriva reporterului Alin Cristea de la publicația de știri online DeBraila.ro. Pe 6 ianuarie, DIICOT l-a pus pe Cristea și pe DeBraila.ro sub urmărire penală, a percheziționat redacția și locuința reporterului și i-a confiscat dispozitivele de comunicare pentru că ar fi „distribuit pornografie infantilă”. Ancheta ar fi avut legătură cu reportajul lui Cristea din decembrie 2021 despre abuzul asupra copiilor, care includea o înregistrare video neclară cu un adult care lovește și umilește un minor. Reporterul a declarat că articolul său nu a încălcat nicio lege sau regulă existentă pentru protecția minorilor și că a anunțat poliția cu opt zile înainte de publicarea videoclipului, așa cum prevede legea. Anterior, Cristea a relatat că un procuror DIICOT a făcut presiuni asupra sa pentru a nu publica articole critice la adresa șefului Poliției Județene Brăila. Pe 29 noiembrie, printr-o decizie definitivă, Tribunalul Brăila a respins plângerile DIICOT ca nefondate și a decis că reporterul și publicația nu au încălcat legea.

Jurnalista de investigație Emilia Sercan a relatat că a fost supusă unor amenințări și hărțuiri după ce a publicat un articol în care susținea că premierul Nicolae Ciuca și-a plagiat teza de doctorat. În februarie, ea a primit mai multe amenințări, iar fotografiile sale personale au apărut pe mai multe site-uri, inclusiv site-uri pornografice. La 17 februarie, ea a depus o plângere la poliție cu privire la fotografiile apărute și a susținut că a fost hărțuită ca represalii. La 18 februarie, dovezile pe care le-a furnizat poliției au fost difuzate online și postate pe zeci de site-uri web. Până la sfârșitul anului, Sercan a depus 10 plângeri, inclusiv împotriva ministrului de interne Lucian Bode, cu privire la amenințări, la dovezile divulgate și la presupusa campanie de denigrare împotriva sa. Până la sfârșitul anului, procurorii nu o informaseră pe reporteriță despre vreun progres în cazul ei, în ciuda recunoașterii publice, la 12 iulie, de către fostul deputat fugar al Partidului Social Democrat Cristian Rizea, că el a divulgat fotografiile online. Analiza datelor medico-legale publicată la 11 iulie de fundația suedeză de presă Qurium a susținut că Rizea a răspândit campania online compromițătoare împotriva lui Sercan cu ajutorul unor instituții media care ar fi fost controlate de oamenii de afaceri Maricel Păcuraru și Sorin Cosmin Păcuraru. La 14 aprilie, organismele internaționale și locale de supraveghere a libertății presei, inclusiv Reporteri fără frontiere și Comitetul pentru protecția jurnaliștilor, au emis o scrisoare comună prin care au cerut autorităților să investigheze amenințările și hărțuirile.

Pe 17 martie, căpitanul Gabriel Cristian Alexandru de la Universitatea Națională de Apărare ar fi sunat-o și amenințat-o pe soția redactorului-șef al G4Media.ro, Cristian Pantazi, pentru a-l presa să nu publice un articol despre un lector de la Universitatea de Apărare care răspândea teorii ale conspirației și propagandă împotriva Ucrainei și a președintelui său. În timpul presupusei conversații telefonice cu soția lui Pantazi, Alexandru s-ar fi referit la o știre despre o persoană din Rusia care avea opinii anti-Putin și care ulterior a fost găsită moartă într-o valiză. La 23 iunie, Universitatea de Apărare a confirmat că a fost deschisă o anchetă în acest caz. La sfârșitul anului nu a fost disponibilă nicio altă actualizare.

Cenzura sau restricțiile de conținut pentru membrii presei și alte mijloace de informare în masă, inclusiv cele online: Potrivit Radio Europa Liberă, în primele șapte luni ale anului, principalele două partide politice aflate la guvernare, Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal, au cheltuit împreună peste 10 milioane de euro (10,7 milioane de dolari) în contracte cu anumite instituții media care au realizat în principal reportaje proguvernamentale și au evitat subiecte de interes public care ar fi deranjat guvernul. În majoritatea cazurilor, reportajele nu menționau faptul că reprezentau publicitate politică. Presa independentă a raportat că astfel de practici au fost utilizate în cursul anului, precum și în 2021, și că guvernul ar fi cheltuit peste 12 milioane de euro (12,84 milioane de dolari) pe cheltuieli media nedeclarate în întregul an 2021. Reporterii independenți și ONG-urile de media au susținut că finanțarea a dus la cenzura și autocenzura guvernului și a avut ca efect închiderea criticii mediatice, dezinformarea publicului și afectarea gravă a pieței media prin concurență neloială.

În iunie, postul privat de televiziune Digi24 l-a concediat pe popularul analist Cristian Tudor Popescu după ce acesta a criticat politicienii de la putere în legătură cu proiectele de legi noi privind securitatea națională care au fost scurse. Popescu a susținut că legile propuse ar fi putut conferi Serviciului Român de Informații puteri echivalente cu cele ale serviciilor de informații din perioada comunistă. De asemenea, el a criticat postul de televiziune pentru că ar fi promovat imagini false despre războiul Rusiei din Ucraina.

Legile privind defăimarea/calomnia: Calomnia și defăimarea nu mai sunt infracțiuni penale. Cu toate acestea, oficiali guvernamentali în funcție și foști oficiali guvernamentali au continuat să depună procese civile și plângeri penale împotriva jurnaliștilor de investigație ca tactică de presiune. Curtea de Apel București a judecat un apel al grupului media de investigație Rise Project și al reporterului său Ionuț Stănescu împotriva a două sentințe pronunțate în iulie 2020 și martie 2021 de alte două instanțe care au decis în favoarea Ramonei Mănescu, fost ministru al transporturilor și afacerilor externe și deputat în Parlamentul European. Între 2017 și 2019, Rise Project a investigat acuzațiile potrivit cărora cunoscuții lui Manescu au obținut în mod ilegal 31 de milioane de euro (33 de milioane de dolari) din tranzacții imobiliare, din care 4 milioane de euro (4,28 milioane de dolari) ar fi ajuns la familia lui Manescu. Manescu a câștigat două procese împotriva Rise Project, judecătorii constatând că reporterii nu au dovedit legătura dintre fostul oficial și respectivele tranzacții imobiliare. La 8 iunie, Curtea de Apel București a respins afirmațiile lui Manescu potrivit cărora publicația nu a dovedit nicio legătură cu respectivele tranzacții imobiliare și a decis că Manescu trebuie să plătească reporterilor o despăgubire de 8.000 de euro (8.560 de dolari) și cheltuieli de judecată de 18.000 de lei (3.873 de dolari).

Libertatea internetului. Guvernul nu a restricționat sau întrerupt în mod sistematic accesul la internet și nici nu a cenzurat conținutul online și nu au existat rapoarte credibile conform cărora guvernul ar fi monitorizat comunicațiile online private fără o autorizație legală corespunzătoare.

În februarie, guvernul a anunțat că a blocat accesul utilizatorilor la mai multe site-uri web care ar fi promovat propaganda rusă. Mass-media și ONG-urile au protestat în mod public, deoarece guvernul nu a indicat temeiul juridic în baza căruia Autoritatea națională pentru gestionarea și reglementarea comunicațiilor a cerut furnizorilor de servicii de internet să blocheze accesul utilizatorilor la site-uri web. Printre site-urile blocate se numără și postul de știri aktual24.ro, care a negat că ar fi difuzat propagandă rusă. Organismele de supraveghere a libertății presei au avertizat că restricțiile guvernamentale privind libertatea de exprimare fără justificare legală reprezintă un precedent periculos și au fost ineficiente în ceea ce privește blocarea propagandei rusești, care a continuat să fie răspândită prin intermediul site-urilor web nou create și al paginilor de Facebook. În urma criticilor publice pe scară largă, guvernul a deblocat aktual24.ro.

Restricții privind libertatea academică și evenimentele culturale. În luna mai, cercetători, istorici, profesori universitari și activiști au publicat o scrisoare deschisă prin care au îndemnat instituțiile guvernamentale să permită accesul liber și nerestricționat la Arhivele Naționale. Aceștia au acuzat Ministerul de Interne că utilizează în mod regulat o lacună legală pentru a le limita accesul la informații clasificate despre regimurile dictatoriale anterioare ale țării, inclusiv cele din perioada comunistă, precum și despre crimele și deportările din timpul Holocaustului. În scrisoare se afirmă că cenzura pe aceste teme este ilegală, deoarece, conform legii, documentele sunt de interes public și se referă la crime împotriva umanității. Coaliția a susținut că ar trebui să se aplice normele NATO, care permit declasificarea informațiilor după 30 de ani.