G4Media.ro

Raportul Draghi cere scăderea rapidă a poverii birocratice pentru firme în UE.…

Foto: Pixabay

Raportul Draghi cere scăderea rapidă a poverii birocratice pentru firme în UE. Una din soluții e înființarea unui post de vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru ”simplificare” / Noile reglementări în UE cresc mai rapid decât în alte economii

Un raport mult așteptat realizat de fostul premier italian Mario Draghi la cererea Comisiei Europene și prezentat luni arată că birocrația și supra-reglementarea e una dintre cauzele declinului competitivității economice a Uniunii Europene. Una din soluții e înființarea unui post de vicepreședinte al Comisiei Europene responsabil pentru ”simplificare”.

Uniunea Europeană are nevoie de o politică fiscală și industrială mult mai coordonată, de decizii mai rapide (prin eliminarea pe cât posibil a unanimității cerute în Consiliul UE), de scăderea accelerată a birocrației și de investiții masive făcute în comun dacă vrea să recupereze decalajele economice față de Statele Unite ale Americii și China, arată raportul citat.

  • Principalele constatări ale raportului Draghi cu privire la povara birocratică:

Companiile din Europa se confruntă cu trei obstacole principale cauzate de creșterea ponderii reglementărilor.

În primul rând, acestea trebuie să se conformeze modificărilor frecvente ale legislației UE în timp, ceea ce se traduce prin suprapuneri și neconcordanțe. De exemplu, o analiză a lacunelor realizată de Business Europe cu privire la 13 acte legislative ale UE a evidențiat suprapuneri în 169 de cerințe, inclusiv diferențe (29%) și neconcordanțe totale (11%).

În al doilea rând, întreprinderile din UE se confruntă cu o povară suplimentară din cauza transpunerii la nivel național, de exemplu atunci când statele membre modifică legislația UE sau pun în aplicare legi cu cerințe și standarde divergente de la o țară la alta. Legislația GDPR, de exemplu, a fost pusă în aplicare cu un grad ridicat de fragmentare, ceea ce subminează obiectivele digitale ale UE.

În al treilea rând, reglementările UE impun o povară proporțional mai mare IMM-urilor și întreprinderilor mici cu capitalizare medie decât întreprinderilor mari, însă UE nu dispune de un cadru pentru evaluarea acestor costuri.

Aproximativ 80 % din punctele din programul de lucru al Comisiei sunt relevante pentru IMM-uri, însă doar aproximativ jumătate din evaluările de impact s-au concentrat în mod substanțial asupra acestor firme. De asemenea, UE nu dispune de o definiție comună a întreprinderilor mici cu capitalizare medie și de date statistice ușor accesibile.

Sarcina de reglementare asupra întreprinderilor europene este ridicată și continuă să crească, însă UE nu dispune de o metodologie comună pentru evaluarea acesteia. Comisia se străduiește de ani de zile să reducă „stocul” și „fluxul” de reglementări în cadrul programului „O mai bună legiferare”. Cu toate acestea, acest efort a avut un impact limitat până în prezent.

Stocul de reglementări rămâne mare, iar noile reglementări în UE cresc mai rapid decât în alte economii comparabile. Deși comparațiile directe sunt dificile din cauza sistemelor politice și juridice diferite, în SUA au fost adoptate aproximativ 3 500 de acte legislative și aproximativ 2 000 de rezoluții la nivel federal în cursul ultimelor trei mandate ale Congresului (2019-2024). În aceeași perioadă, aproximativ 13 000 de acte au fost adoptate de UE. În ciuda acestui flux crescând de reglementări, UE nu dispune de un cadru cantitativ pentru a analiza costurile și beneficiile noilor legi. Dintre instituțiile UE, doar Comisia a elaborat o metodologie (modelul costurilor standard) pentru a calcula sarcinile de reglementare, însă aplicarea concretă a acesteia variază în funcție de actele legislative. Co-legiuitorii – Parlamentul European și Consiliul – nu dispun de nicio metodologie pentru a măsura impactul amendamentelor pe care le propun la proiectele legislative ale UE. În plus, nu există o metodologie unică de evaluare a impactului legislației UE odată transpusă la nivel național, doar câteva state membre măsurând sistematic impactul legislației UE transpuse – ceea ce îngreunează exercitarea controlului de către parlamentele naționale.

UE ar trebui să pună pe deplin în aplicare reducerea anunțată cu 25 % a obligațiilor de raportare și să se angajeze să realizeze o reducere suplimentară de până la 50 % pentru IMM-uri, susținând proporționalitatea pentru IMM-uri în legislația UE și extinzând-o la societățile cu capitalizare medie. Raportul recomandă ca toate propunerile noi care urmează să fie adoptate să fie supuse unui test de competitivitate revizuit, cu o metodologie clară și solidă de măsurare a impactului cumulativ, inclusiv a costurilor de conformitate și a sarcinii administrative. Aceste verificări ar trebui efectuate prin implicarea comitetelor de operatori industriali care sprijină Comisia în evaluarea impactului tuturor proiectelor de acte autonome. Pe această bază, Comisia ar trebui să aleagă să amâne inițiativele care sunt deosebit de problematice din punctul de vedere al inovării sau cu un impact disproporționat asupra IMM-urilor. În plus, Comisia ar trebui să extindă măsurile de atenuare la societățile cu capitalizare medie mici.

UE ar trebui, de asemenea, să permită utilizarea de software bazat pe inteligență artificială și de date prelucrate automat pentru a reduce costurile de conformitate și administrative pentru IMM-uri. Măsurile ar trebui să includă cerința unor modele de raportare armonizate, praguri de raportare de minimis și cerințe de raportare centralizate utilizând o interfață multilingvă.

Pentru a începe reducerea „stocului” de reglementări, raportul recomandă numirea unui nou vicepreședinte al Comisiei pentru simplificare, care să raționalizeze acquis-ul, adoptând în același timp o metodologie unică și clară pentru a cuantifica costul noului „flux” de reglementări. La începutul fiecărui mandat al Comisiei, înainte de adoptarea noii legislații a UE, ar trebui dedicată o perioadă fixă de cel puțin șase luni pentru evaluarea sistematică și testarea tuturor reglementărilor existente în funcție de sectorul de activitate economică. Pe această bază, o a doua etapă ar trebui să se concentreze pe continuarea codificării și consolidării legislației UE pe domenii de politică. Acest proces ar trebui să includă simplificarea și eliminarea suprapunerilor și inconsecvențelor de-a lungul întregului „lanț legislativ”, acordându-se prioritate acelor sectoare economice în care Europa este deosebit de expusă concurenței internaționale.

Acest exercițiu ar trebui să fie desfășurat de toți membrii Colegiului comisarilor în cadrul competențelor lor respective și coordonat de un vicepreședinte pentru simplificare. Pentru a se asigura că noua legislație este coerentă cu acest efort de simplificare, ar trebui elaborată o metodologie unică și aplicată în mod consecvent în cadrul Comisiei în toate evaluările sale de impact. Această metodologie ar trebui să se aplice tuturor actelor legislative noi și să fie adoptată de colegiuitori la modificarea legislației. De asemenea, se recomandă adăugarea unei noi cerințe standard în articolul privind transpunerea directivelor, care să solicite statelor membre să evalueze sistematic noua legislație utilizând aceeași metodologie ca și instituțiile UE. În același timp, Grupul operativ pentru aplicarea normelor privind piața unică (SMET) ar trebui consolidat și axat pe evaluarea și abordarea cazurilor de transpunere incorectă și de transpunere care depășește cerințele directivelor UE. În cele din urmă, autoritățile de punere în aplicare și executare din statele membre ar trebui să fie raționalizate și fuzionate.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează