Răspunsul lui Biden la atacul mortal din Iordania ar putea decide soarta Orientului Mijlociu

Felul în care Administrația Biden va răspunde atacului mortal cu drone din Iordania, în urma căruia trei soldați americani au fost uciși, iar alți zeci răniți, ar putea decide viitorul Orientului Mijlociu în viitorul apropiat, cred experți americani. Atacul reprezintă o escaladare majoră a tensiunilor din regiune, inflamate oricum din cauza conflictului dintre Israel și gruparea teroristă palestiniană Hamas.

Un atac mortal

Trei militari americani au fost uciși și alți zeci au fost răniți în timpul unui atac cu dronă împotriva forțelor Statelor Unite staționate în nord-estul Iordaniei, lângă granița cu Siria și Irak, au declarat duminică președintele Joe Biden și oficiali de la Washington.

Biden a dat vina pe grupuri susținute de Iran pentru atac. “În timp ce încă strângem informații despre acest atac, știm că a fost efectuat de grupuri militante radicale susținute de Iran care operează în Siria și Irak,” a precizat Biden într-un comunicat.

Liderul de la Casa Albă a spus că atacul a avut loc sâmbătă seara.

Cel puțin 34 de membri ai fostelor americane au fost evaluați pentru posibile leziuni cerebrale traumatice, a declarat un oficial american.

“În timp ce încă adunăm informații, aceasta este cu siguranță opera unui grup de miliție susținut de Iran,” a spus un al doilea oficial de la Washington. Sursele au spus că drona a fost lansată de militanți susținuți de Iran și pare să fi provenit din Siria.

La rândul său, Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a confirmat duminică într-o declarație că trei membri ai serviciului au fost uciși și 25 au fost răniți într-un atac cu dronă care “a vizat o bază din nord-estul Iordaniei.”

Deocamdată nu este clar de ce apărarea antiaeriană nu a reușit să intercepteze drona. Atacul pare a fi primul de acest fel împotriva bazei Tower 22 de când atacurile asupra forțelor americane și ale coaliției au început pe 17 octombrie. Forțele americane din acel avanpost sunt acolo ca parte a unei misiuni de consiliere și asistență în Iordania.

Decesele au marcat primele victime în rîndul trupelor americane în regiune de la începutul războiului în Fâșia Gaza.

Atacul este de asemenea o escaladare majoră a situației deja tensionate din Orientul Mijlociu, unde conflictul a izbucnit în Gaza după atacul grupului islamist palestinian Hamas împotriva Israelului, desfășurat la 7 octombrie.

Reamintim că războiul a început după ce organizația palestiniană – considerată o mișcare teroristă de Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie sau Canada – a lansat un asalt surpriză împotriva teritoriului israelian, chiar în ziua în care se marca sărbătoarea evreiască Simchat Tora. În fazele inițiale ale atacului, gruparea teroristă a lansat mii de rachete Qassam și drone în încercarea de a copleși sistemul de apărare antirachetă și a masca incursiunea militanților săi pe teritoriul israelian. Potrivit experților, valul inițial de atacuri cu rachete din partea Hamas a fost mai mare decât orice s-a văzut în amintirea recentă în conflictele militare repetate dintre Israel și Hamas.

Gruparea militantă palestiniană a trimis apoi mai mult de 2.000 de luptători în Israel în cea mai mare escaladare a conflictului dintre cele două părți din ultimele decenii. Folosind parapante, bărci, motociclete și alte vehicule, teroriștii s-au infiltrat în Israel cu un singur scop aparent: uciderea și răpirea israelienilor, militari și civili deopotrivă.

Sub acoperirea miilor de rachete lansate, militanții grupării teroriste au reușit să penetreze bariera puternic fortificată dintre cele două tabere. Mai mult de 1.200 de israelieni au fost uciși și alte peste 4.500 răniți în atacul coordonat lansat de Hamas, în timp ce peste 200 de israelieni și cetățeni străini au fost luați ostatici de teroriștii palestinieni. Doar o parte dintre cei răpiți au fost eliberați până în prezent.

În acest moment, forțele israeliene sunt prezente în Gaza în cadrul Operațiunii Swords of Iron, pentru a eradica gruparea Hamas. Campania militară a Israelului ar fi dus până acum la moartea a peste 26.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătăţii din Gaza, controlat de Hamas. Datele acestuia sunt însă imposibil de verificat din surse independente, iar în mai multe ocazii informațiile difuzate de Hamas s-au dovedit false.

În timp ce Statele Unite au menținut până acum o linie oficială conform căreia Washingtonul nu este în război în regiune, forțele americane au efectuat mai multe atacuri împotriva țintelor rebelilor Houthi din Yemen care atacă constant nave comerciale în Marea Roșie.

“Vom continua angajamentul nostru de a lupta împotriva terorismului. Și nu am nicio îndoială – vom cere socoteală tuturor celor responsabili la momentul și în modul pe care le alegem noi,” a afirmat Biden în declarația sa publicată de Casa Albă.

Escaladare majoră

Uciderea a trei americani aflați la postul Tower 22 din Iordania, lângă granița cu Siria și Irak, reprezintă o escaladare semnificativă a unei situații deja precare în Orientul Mijlociu.

Până vineri, au avut loc peste 158 de atacuri împotriva forțelor americane și ale coaliției în Irak și Siria, deși oficialii au descris valul constant de drone, rachete și rachete drept “nereușit,” deoarece deseori loviturile nu au cauzat răni serioase printre americani sau daune infrastructurii.

Oficialii americani au spus în mod repetat că nu vor să vadă tensiunile din ce în ce mai mari din Orientul Mijlociu extinzându-se într-un război regional. Întrebată săptămâna trecută dacă Pentagonul au observat că grupările proxy iraniene își intensifică atacurile împotriva forțelor americane, secretara de presă adjunctă a Pentagonului, Sabrina Singh, a spus: “Nu neapărat, nu.”

Într-un interviu înregistrat anterior cu ABC News care a fost difuzat duminică dimineață, generalul CQ Brown – care este Chairman of the Joint Chiefs of Staff – a afirmat că o parte din munca SUA este aceea de “a se asigura că, așa cum s-au întâmplat lucrurile în Orientul Mijlociu, nu vom avea un conflict extins.”

“Scopul este să-i descurajăm și nu vrem să mergem pe o cale de escaladare mai mare care duce la un conflict mult mai larg în regiune,” a spus generalul american.

CNN a reamintit că, de la începutul atacurilor împotriva forțelor americane și aliate, au fost răniți zeci de americani – un oficial militar de rang înalt a declarat reporterilor săptămâna trecută că au fost aproximativ 70 de soldați – dar Pentagonul le-a clasificat pe majoritatea drept răni minore, în afară de un soldat american care a fost grav rănit într-un atac din Irak în ziua de Crăciun.

SUA au lansat mai multe atacuri de represalii împotriva grupărilor susținute de Iran din Irak și Siria. Cel mai recent a avut loc săptămâna trecută, când SUA au lovit trei facilități din Irak folosite de Kataib Hezbollah și alte grupuri afiliate Iranului.

Uciderea celor trei soldați americani are loc, de asemenea, în contexul în care SUA și Irakul sunt așteptate să înceapă discuțiile despre viitorul prezenței militare americane în țara din Orientul Mijlociu. Aceasta după ce guvernul de la Bagdad a lansat apeluri ca SUA să-și retragă trupele staționate pe teritoriul său.

Ce va face Biden

Atacul mortal împotriva bazei americane îl pune într-o situație delicată pe președintele Biden. Având în vedere că lovitura a provocat moartea a trei soldați americani și rănirea altor câteva zeci, liderul de la Casa Albă va trebui să răspundă. Felul în care o va face ar putea decide soarta regiunii pentru următoarea perioadă, au afirmat comentatorii de peste ocean.

Una dintre variante ar fi lovituri aeriene limitate împotriva grupării care a lansat drona. După toate informațiile, ar fi vorba de Kataib Hezbollah, o miliție pro-iraniană, care controlează zona. Așa cum s-a întâmplat și după atacul din ziua de Crăciun a anului trecut, americanii au bombardat pozițiile grupării pe 26 decembrie, după ce Kataib Hezbollah a revendicat atacul.

O altă opțiune ar fi lovituri multiple împotriva grupărilor proxy ale Iranului, atât din Irak, cât și din Siria. Este foarte probabil ca politicienii de la Washington să preseze Casa Albă să arate forță și determinare, lovind interesele iraniene din regiune, pentru a preveni și descuraja atacuri viitoare împotriva americanilor.

Biden și Departamentul Apărării condus de Lloyd Austin au fost acuzați deja că au eșuat să protejeze trupele americane staționate la diferite baze din zonă. Un nou atac împotriva americanilor, de felul celui care a avut loc sâmbătă noaptea, va pune o presiune suplimentară enormă pe liderii de la Casa Albă și de la Pentagon, criticați de exemplu că prioritizează apărarea Ucrainei în detrimentul protejării personalului american desfășurat în zone vitale pentru interesele SUA,

Bombardamentele americane ar putea, la rîndul lor, să provoace atacuri din partea aliaților Teheranului din regiune, așa cum s-a mai întâmplat până acum de câteva ori. Gruparea Hezbollah din Liban sau rebelii Houthi au dovedit că pot ataca interesele americane sau ale israelienilor, principalii aliați ai SUA din regiune.

Fără îndoială că Team Biden ia în considerare aceste aspecte atunci când va decide cum va răspunde atacului împotriva bazei Tower 22 din Iordania. Zona este deja un butoi cu pulbere. Nu mai este nevoie decât de o scânteie pentru ca tensiunile să explodeze, cu consecințe dramatice nu doar pentru această regiune volatilă, ci și pentru restul lumii. Este o linie sensibilă pe care Biden trebuie să facă o echilibristică riscantă.

Cum se va (re)poziționa Biden în relația cu Iranul va fi de asemenea important. După predarea mandatului în 2021, Casa Albă democrată a regândit strategia față de Iran pe care a mers Donald Trump și a încercat o reapropiere de regimul islamist. Tactica nu pare să fi fost cea mai potrivită. În acest moment, au loc o jumătate de duzină de conflicte în care sunt implicate grupuri armate susținute de Iran în tot Orientul Mijlociu și care s-au intensificat începând cu 7 octombrie, data atacului devastator lansat de Hamas în regiunea de sud a Israelului.

Washingtonul acuză Teheranul – care conduce o așa-numită axă a rezistenței ce mai include, pe lângă Houthi, Hamas, Hezbollah din Liban și grupuri din Siria și Irak – că încearcă să răspândească conflictul în întreaga regiune. Chestiunea avansurilor făcute de Iran în domeniul nuclear este de asemenea un dosar sensibil.

Problema se complică și mai mult dacă ne gândim că America este în plin ciclu electoral. Moartea soldaților americani și, prin extensie, eșecul Administrației Biden de a-și proteja trupele vor reprezenta fără îndoială subiecte electorale aduse în prim-plan de opozanții republicani. Biden este comandantul-șef al Americii, iar datoria lui este să asigure securitatea Statelor Unite și a americanilor. Neputința lui de a face asta va fi adusă constant în lumina reflectoarelor. Atacul mortal de la Tower 22 va afecta cu siguranță succesul electoral al liderului democrat.

De la preluarea mandatului de președinte, Biden a trecut prin crize externe multiple. Retragerea haotică a americanilor din Afganistan, invadarea Ucrainei de către armatele lui Vladimir Putin, presiunile enorme ale Chinei împotriva Taiwanului, atacul teroriștilor Hamas împotriva Israelului sunt doar câteva dintre ele. Unele voci susțin că agenda woke a Casei Albe, manifestată inclusiv prin promovarea politicilor de diversitate și incluziune în interiorul Pentagonului, precum și slăbiciunbile fizice și mentale ale lui Biden sunt câteva dintre motivele care îi încurajează pe adversarii Americii să profite. Spectrul amplificării conflictului din regiune amenință să dea și mai multe bătăi de cap strategiei externe a lui Joe Biden pentru Orientul Mijlociu, criticate de mulți ca lipsită de claritate.

Surse: CNN, Reuters, Axios, ABC News, Weapons and Strategy, whitehouse.gov, X