Răspunsul lui Iohannis pentru Juncker care a îndemnat la consens privind statul de drept: Nu sunt pregătit pentru nimic în lume să îmi cobor standardele

Președintele Klaus Iohannis a declarat marți că un consens în țară între toate forțele politice în ceea ce privește statul de drept și lupta anticorupție, așa cum a recomandat șeful Guvernului european, Jean Claude Juncker, nu înseamnă coborârea standardelor.

”În ceea ce mă privește nu sunt pregătit pentru nimic în lume să îmi cobor standardele în ceea ce privește statul de drept și justiția din România. Statul de drept trebuie să rămână stat de drept. Justiția trebuie să rămână independentă. Iar democrația din România nu poate fi atacată sub nicio formă. Este poziția mea orice s-ar întâmpla”, a declarat Iohannis, întrebat cât de fezabilă este recomandarea președintelui Comisiei Europene.

Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a spus marți, în plenul Parlamentului European, că speră ca în România să se ajungă la un consens național în privința statului de drept și a luptei anticorupție până la preluarea președinției UE, la 1 ianuarie 2019.

”Din 2014 am spus că România, sub mandatul Comisiei pe care eu o conduc, trebuie să facă parte din Spaţiul Schengen. Mi-aş dori să obţinem asta înainte de finalul mandatului acestei Comisii. Doresc să atrag atenţia, şi este o observaţie nu neapărat către preşedinte, ci către Guvern şi Parlament, nu trebuie pus în pericol acest lucru prin îndepărtarea de principiile statului de drept. Dorinţa mea este ca în România, înainte de preluarea preşedinţiei Consiliului, să se ajungă la un consens în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei. Este esenţial acest lucru, altfel Comisiei îi va fi greu să adopte în acord recomandările specifice pentru fiecare ţară”, a spus Juncker în cadrul dezbaterii din Parlamentul European la care participă și președintele Klaus Iohannis.

Președintele Comisiei Europene a mai spus că UE nu ar fi completă fără România și a evidențiat că ţara noastră s-a clasat întotdeauna printre primele state europene, dând exemplu înfiinţarea primului parchet anticorupție, DNA, ceea ce alte țări ”nu au avut curajul să facă”.