Rasputinul lui Boris Johnson: Cummings, descris ca un ”psihopat profesionst”, se află și în spatele strategiei de confruntare cu Parlamentul pentru Brexit

Consilierul special al lui Johnson folosește aceleași tactici din campania pentru Brexit pentru a forța ieşirea din 31 octombrie, dar planul divizează Partidul Conservator, notează, într-o analiză, portalul brazilian O Globo, preluat de Rador.

Când controversatul Boris Johnson a fost ales prim-ministru de Partidul Conservator pentru a coordona procesul de ieșire din Uniunea Europeană (UE), se aștepta deja o strategie heterodoxă. Formarea cabinetului său a atras atenția prin caracteristicile miniștrilor (mereu parlamentari), recunoscuți drept „susţinători duri” ai Brexit-ului, chiar dacă fără un acord de tranziţie.

Ceea ce a surprins opoziția și pe conservatorii înşişi care l-au ales a fost decizia de a aduce aproape pe cineva care nu a fost ales și care nu aparține partidului: controversatul strateg politic Dominic Cummings. Puternicului consilier-șef al cabinetului i se atribuie tendinţa retorică și ferocitatea cu care executivul se ocupă de legislativ.

Spre deosebire de britanicii cu cravată şi de tradiționaliști care formează partidul, Cummings poate apărea să lucreze pe Downing Street cu încă unul dintre tricourile sale albe. Cu siguranță, lui i se datorează calibrarea și selecția meticuloasă a cuvintelor pe care Johnson le-a folosit pentru a susţine Brexit-ul cu orice preț.

La vârsta de 47 de ani, Cummings a dobândit notorietate pentru că a fost răspunzător pentru campania de succes a susţinătorilor ieșirii din UE, fapt pe care mulți îl considerau improbabil până în ultimul moment al referendumului din iunie 2016. Personajul a dat naștere filmului „Brexit”, cu Benedict Cumberbatch în rolul lui Cummings, un om ambițios şi vanitos, care nu prea îi ascultă pe cei din jurul său, concentrându-se asupra atingerii obiectivelor sale.

Pe urmele algoritmilor

Pasionat de „Big Data”, animat de ceea ce dezvăluie algoritmii despre umorul alegătorilor, așa a ajuns la motto-ul campaniei „Take Back Control”. Un slogan simplu, care răspundea dorinţelor populației, simplificând detaliile relației complexe dintre țară și UE. Erau instinctele de bază ale „celui care se simțea lăsat în urmă”.

Poate că acest lucru explică de ce Johnson abuzează astăzi de concepte simple și binare (el este bun, liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, este rău, la fel ca și UE), deși este un produs al şcolilor Eton și Oxford, prestigioase școală și universitate a elitei britanice.

Cummings a studiat și la Oxford, unde s-a licenţiat în istoria antică și modernă, dar știe că cetăţenii care nu au stat pe aceleaşi bănci percep mesajele în mod diferit. Cuvintele preluate din lexicul celui de-al doilea război mondial – „predare” și „lașitate” – folosite de Johnson împotriva laburiştilor reflectă dialogul pe care Cummings l-ar fi avut cu Corbyn în Parlament săptămâna trecută.

„Aveți curajul să faceţi faţă unor alegeri anticipate!” – a declarat acesta, potrivit martorilor.

O postare pe Twitter a Partidului Conservator îl înfățișa pe liderul opoziției îmbrăcat în găină, aluzie la cuvântul „chicken” din limba engleză, folosit pentru a descrie pe cineva care este laş. Vocabularul calculat se adresează bărbaților albi şi de vârstă mijlocie care ar fi votat pentru Brexit.

Discursul este eficient. Alegătorii i-ar oferi victoria lui Johnson în cazul unor noi alegeri, dar poate nu cu majoritatea necesară pentru a aproba Brexit-ul cu orice preț. Mulți spun că primul-ministru vrea să facă ce îi revine, dar opoziția îl împiedică. Adică, înfrângerile sonore ale lui Johnson de săptămâna trecută nu ar fi eșecul său. Aceasta este povestea pe care Cummings vrea s-o facă să prevaleze.

Asta nu înseamnă că strategia în ansamblul său nu a fost nocivă pentru guvernul conservator. Cummings a fost acuzat de partea guvernamentală și de opoziție de a fi „geniul răului” din spatele haosului politic. Primul-ministru pare să aibă mâinile legate pentru a obține Brexit-ul până pe 31 octombrie, așa cum este prevăzut. Confruntarea politică merge mai departe. Până acum, Johnson mai are simpatie din partea electoratului. Cine ştie, poate că acest lucru nu a era prevăzut, la urma urmei.

Adversităţi în partid

Fostul prim-ministru David Cameron, care a convocat referendumul, l-a descris pe Cummings drept un „psihopat profesionist”. Conservatorii îl compară cu Rasputin. Acesta ar fi otrăvit partidul, potrivit fostului prim-ministru John Major, și a provocat o ruptură între conservatori. Unii spun că ar fi pe lista unor mentori de extremă-dreapta, precum Steve Bannon din SUA, Olavo de Carvalho din Brazilia și Alexander Dugin din Rusia.

Săptămâna trecută, Margot James, una dintre deputatele rebele, supusă expulzării din partid, i-a spus primului-ministru:

„Marea doamnă (Margaret Thatcher), pe care tu și cu mine o respectăm, a spus cândva: „Consilierii sfătuiesc, miniștrii decid”. Pot să-i cer primului-ministru să țină cont de acest lucru în ceea ce privește consilierul său şef?”

Istoricul Michael Burleigh, autorul cărții „The Best of Times, History of the Present” (”Cea mai bună epocă, cea mai rea epocă: o istorie a prezentului”), consideră că partidul nu-i va supraviețui lui Cummings.

„Nu este un conservator. Seamănă cu mulți studenți pe care i-am avut, care citesc câteva cărți, cred că au reinventat roata și exprimă acest lucru într-o manieră semi-alfabetizată în eseuri cu fluxuri de conștiință. Toată strategia pe care a încercat-o, cu amabilitatea lui Sun Tzu (autorul cărții „Arta războiului”), a eşuat” – a afirmat acesta.

Potrivit lui, opoziția este unită, iar primul-ministru a pierdut majoritatea – expulzând vreo douăzeci de parlamentari, după câte se pare, la sfatul lui Cummings. El apreciază că acei conservatorii care l-au susținut pe Johnson suferă de regretul tipic al unor consumatori.

Articol de Vivian Oswald, corespondenţă specială de la Londra / Traducerea: Iulia Baran

Foto: Dominic Cummings / Sursa: Facebook