Rata infectării Covid-19: Ce este populația rezidentă și cea după domiciliu. Câte persoane locuiesc de fapt în București

Populația rezidentă și populația după domiciliu sunt doi indicatori la care se raportează autoritățile pentru a calcula rata de infectare cu coronavirus pe județe și pe localități, iar atunci când aceasta depășește un anumit prag intervin cu diferite restricții care să limiteze răspândire virusului.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) se raportează la populația rezidentă, însă Guvernul ține cont de populația după domiciliu. Din această cauză, marți au existat informații contradictorii în legătură cu rata de infectare în București.

• Citește și Cifre contradictorii. INSP vine cu precizări privind rata de infectare în București: 2,65 la mia de locuitori calculată duminică la populația după domiciliu, 3,11 la populația rezidentă. GCS anunța 2,66 pentru luni

Datele privind populația sunt furnizate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru data de 1 ianuarie 2020. Astfel, potrivit INS, Bucureștiul avea la 1 ianuarie o populație rezidentă de 1.832.883 și o populație după domiciliu de 2.151.665.

Calculată la 1,83 milioane locuitori, rata de infectare a depășit 3 cazuri la mia de locuitori. La populația de 2,15, aceasta mai are puțin până să ajungă la 3, fiind marți, potrivit datelor Grupului de Comunicare Strategică, de 2,69.

Diferența între cele două populații este explicată tot de Institutul Național de Statistică. Populația rezidentă este dată de persoanele care locuiesc efectiv într-un oraș, indiferent de cetățenie, iar populația după domiciliu este dată de cetățenii români care au trecut domiciliul în cartea de identitate în orașul respectiv, chiar dacă sunt plecați, de exemplu, la muncă în străinătate.

Definițiile Institutului Național de Statistică:

Populatia rezidenta reprezinta totalitatea persoanelor cu cetatenie romana, straini si fara cetatenie, care au resedinta obisnuita pe teritoriul Romaniei. Resedinta obisnuita reprezinta locul in care o persoana isi petrece in mod obisnuit perioada zilnica de odihna, fara a tine seama de absentele temporare pentru recreere, vacante, vizite la prieteni si rude, afaceri, tratamente medicale sau pelerinaje religioase. Resedinta obisnuita poate sa fie aceeasi cu domiciliul sau poate sa difere, in cazul persoanelor care aleg sa-si stabileasca resedinta obisnuita in alta localitate decat cea de domiciliu din tara sau strainatate.

Se considera ca isi au resedinta obisnuita intr-o zona geografica specifica doar persoanele care au locuit la resedinta obisnuita o perioada neintrerupta de cel putin 12 luni inainte de momentul de referinta. In populatia rezidenta sunt incluse persoanele care au imigrat in Romania, dar sunt excluse persoanele care au emigrat din Romania.

Populatia dupa domiciliu la data de 1 ianuarie a anului de referinta reprezinta numarul persoanelor cu cetatenie romana si domiciliu pe teritoriul Romaniei, delimitat dupa criterii administrativ-teritoriale. Domiciliul persoanei este adresa la care aceasta declara ca are locuinta principala, trecuta in actul de identitate (CI, BI), asa cum este luata in evidenta organelor administrative ale statului. In stabilirea valorii acestui indicator nu se tine cont de resedinta obisnuita, de perioada si/sau motivul absentei de la domiciliu.

De altfel, în Europa se folosește populația de rezidență atunci când sunt raportate cazurile de COVID-19.

• Citește și Adriana Pistol (INSP): Noi facem rapoarte la populația rezidentă, pentru că în Europa se lucrează cu populația rezidentă. În funcție de aceasta România e trecută în categoria galbenă sau roșie

sursa foto: Facebook/ Primaria Capitalei