Râurile lumii seacă în cel mai rapid ritm din ultimii 30 de ani, avertizează Organizația Meteorologică Mondială

Râurile au secat în 2023 la cel mai mare ritm din ultimele trei decenii, punând în pericol aprovizionarea cu apă la nivel mondial, arată datele unui raport al Organizației Meteorologice Mondiale, potrivit The Guardian.

În ultimii cinci ani, nivelurile râurilor din întreaga lume au fost mai scăzute decât media, iar rezervoarele au fost, de asemenea, scăzute, conform raportului Organizației Meteorologice Mondiale (OMM) privind starea resurselor globale de apă.

În 2023, mai mult de 50% din bazinele hidrografice globale au prezentat condiții anormale, majoritatea fiind deficitare. Situația a fost similară în 2022 și 2021. Zonele care s-au confruntat cu secetă severă și cu condiții de debit scăzut al râurilor au inclus teritorii mari din America de Nord, Centrală și de Sud.

De exemplu, râurile Amazon și Mississippi au înregistrat niveluri scăzute record ale apei. De cealaltă parte a globului, în Asia și Oceania, bazinele mari ale râurilor Gange, Brahmaputra și Mekong s-au confruntat cu condiții mai scăzute decât normalul aproape pe întreg teritoriul bazinelor.

Dezastrul climatic pare să schimbe destinația apei și să contribuie la producerea de inundații și secete extreme. 2023 a fost cel mai cald an înregistrat vreodată, cu râuri care au scăzut și țări care s-au confruntat cu secete, dar a adus și inundații devastatoare pe întreg globul.

Potrivit OMM, extremele au fost influențate și de tranziția de la La Niña la El Niño la mijlocul anului 2023. Acestea sunt fenomene meteorologice naturale.

El Niño se referă la temperaturile peste medie ale suprafeței mării care se dezvoltă periodic în Pacificul ecuatorial central-estic, în timp ce La Niña se referă la răcirea periodică din acele zone. Cu toate acestea, oamenii de știință afirmă că degradarea climei exacerbează impactul acestor fenomene meteorologice și le face mai greu de prevăzut.

Organizația Meteorologică Mondială afirmă că apa este „canarul în mina de cărbuni a schimbărilor climatice” și solicită măsuri urgente. În 2023, râurile vor seca în cel mai mare ritm din ultimele trei decenii, punând în pericol aprovizionarea cu apă la nivel mondial, arată datele studiului.

Printre zonele care s-au confruntat cu inundații se numără coasta de est a Africii, Insula de Nord a Noii Zeelande și Filipine.

3,6 miliarde de oameni se confruntă cu un acces inadecvat la apă cel puțin o lună pe an

În Regatul Unit, Irlanda, Finlanda și Suedia, s-a înregistrat un debit peste normal, adică volumul de apă care curge printr-un râu la un moment dat.

„Apa este canarul din mina de cărbuni a schimbărilor climatice”, a declarat secretarul general al OMM, Celeste Saulo. „Primim semnale de primejdie sub forma unor precipitații, inundații și secete din ce în ce mai extreme, care afectează grav vieți, ecosisteme și economii. Topirea gheții și a ghețarilor amenință securitatea pe termen lung a apei pentru multe milioane de oameni. Și totuși, nu luăm măsurile urgente necesare”.

„Ca urmare a creșterii temperaturilor, ciclul hidrologic s-a accelerat. Acesta a devenit, de asemenea, mai neregulat și mai imprevizibil, iar noi ne confruntăm cu probleme din ce în ce mai mari legate fie de prea multă, fie de prea puțină apă. O atmosferă mai caldă reține mai multă umiditate, ceea ce favorizează precipitațiile abundente. Evaporarea mai rapidă și uscarea solurilor agravează condițiile de secetă”, a adăugat ea.

Aceste condiții extreme pun în pericol aprovizionarea cu apă. În prezent, 3,6 miliarde de oameni se confruntă cu un acces inadecvat la apă cel puțin o lună pe an, iar această cifră ar trebui să crească la peste 5 miliarde până în 2050, potrivit UN Water.

Ghețarii au avut, de asemenea, o evoluție nefavorabilă anul trecut, pierzând peste 600 de gigatone de apă, cea mai mare cifră în 50 de ani de observații, potrivit datelor preliminare ale OMM pentru perioada septembrie 2022-august 2023. Munții din vestul Americii de Nord și Alpii europeni s-au confruntat cu topiri extreme. Alpii elvețieni au pierdut aproximativ 10% din volumul lor rămas în ultimii doi ani.

„Se știe mult prea puțin despre adevărata stare a resurselor de apă dulce ale lumii. Nu putem gestiona ceea ce nu măsurăm. Acest raport încearcă să contribuie la îmbunătățirea monitorizării, a schimbului de date, a colaborării transfrontaliere și a evaluărilor”, a declarat Saulo. „Acest lucru este necesar de urgență”, a încheiat specialistul.