Război sau pace? Americanii și talibanii, tot mai aproape de încheierea conflictului din Afganistan

Negociatori americani și talibani au convenit zilele trecute asupra unui proiect de tratat despre care se speră că ar putea pune capăt conflictului din Afganistan, care durează de mai bine de 17 ani, a declarat emisarul șef al Administrației de la Washington, Zalmay Khalilzad. După șase zile de discuții desfășurate în Qatar, cele două tabere par mai aproape decât oricând să găsească soluții care să restabilească pacea în ţara răvăşită de violențe nesfârșite. Nu se cunosc încă foarte multe detalii despre cele discutate de cele două părți, iar analiștii au avertizat deja că obținerea unui acord de pace ar mai putea dura câțiva ani.

Cert este însa un lucru: negocierile dintre Statele Unite și mișcarea islamistă reprezintă un rezultat direct al schimbării de strategie a actualei Casei Albe privind Afganistanul, după ce, în urma cu un an, președintele Donald Trump le-a cerut diplomaţilor americani să vorbească direct cu talibanii, fără să mai implice şi autorităţile de la Kabul. Tactica promovată de Trump pare așadar să funcționeze și, chiar dacă ea pune guvernul afgan într-o situaţie delicată, a reaprins speranţele de pace în ţara măcinată de un conflict ce pare că nu se va termina prea curând. Cât de aproape suntem cu adevărat de sfârșitul războiului din Afganistan?

Ce s-a convenit în Qatar?

Într-un interviu acordat ziarului New York Times, Khalilzad a afirmat că „avem o schiță a proiectului-cadrului care trebuie să fie elaborat înainte de a deveni un acord,” adăugând că, în cadrul înțelegerii propuse, talibanii ar promite să împiedice ca Afganistanul să devină o bază pentru ca organizații teroriste, precum Al-Qaeda, să lanseze atacuri.

Aceasta este o solicitare-cheie din partea Statelor Unite, mai ales în condițiile în care Administrația de la Washington va retrage trupele americane, sau măcar o parte din ele, din Afganistan. „Spre satisfacția noastră, talibanii s-au angajat să facă ceea ce este necesar astfel încât să împiedice ca Afganistanul să devină vreodată o platformă pentru grupurile teroriste internaționale sau pentru teroriști,” a declarat Zalmay Khalilzad.

Până la interviul acordat publicației americane, emisarul special al Statelor Unite pentru reconciliere în Afganistan trimisese doar câteva mesaje tweet despre discuțiile din Qatar, spunând că au fost făcute „progrese semnificative,” dar fără a oferi detalii.

Așa cum au remarcat analiștii, este clar că discuțiile sunt încă într-o fază provizorie, iar taberele implicate mai au multe etape de parcurs înainte de a ajunge la un acord asupra chestiunilor ce sunt necesare pentru obținerea unei păci durabile în Afganistan. După ani de impas însă, negocierile din Qatar (care au venit la câteva luni după ce Alice Wells, secretar adjunct în cadrul Bureau of South and Central Asian Affairs din Departamentul de Stat, a avut discuţii „foarte importante” cu talibanii într-un hotel din capitala qatareză) reprezintă un progres binevenit.

Și totuși, ce au discutat cele două tabere? Potrivit declarațiilor făcute de un oficial taliban, ambele părți au convenit să formeze două comisii pentru a elabora planuri detaliate privind modul în care să pună în aplicare acorduri de principiu privind două chestiuni-cheie:
• Când vor fi retrase forțele americane din Afganistan?
• Angajamentul talibanilor că mișcarea islamistă nu va permite organizațiilor internaționale teroriste să utilizeze țara ca bază de lansare a unor atacuri.

Oficialul taliban a spus că comisiile vor „identifica căile de retragere (ale forțelor americane) și cât de mult timp va fi necesar pentru aceasta. Am sugerat șase luni, dar sunt flexibile.” Oficialul a anunțat noi negocieri în luna februarie.

O altă sursă talibană a declarat că, odată încheiat un acord, mișcarea islamistă va încerca să convingă alte țări sau organizații internaționale să acționeze ca garanți ai înțelegerii.

În ceea ce privește subiectul delicat al încetării focului, un oficial taliban de rang înalt a sugerat că grupul se teme să aprobe acest lucru înainte de a stabili o înțelegere fermă cu americanii, deoarece, dacă va fi cazul, va fi dificil să convingă luptătorii săi să reia luptele după ce au depus o dată armele.

Nu este încă clar ce formă de putere ar fi acordată talibanilor în Afganistanul postbelic și nici care vor fi mijloacele prin care aceștia ar putea colabora cu guvernul de la Kabul pentru a preveni revenirea la violență. Mulți se tem că, odată ce americanii se vor retrage, talibanii vor face tot ce le stă în putință să revină la putere în Afganistan, unde guvernarea lor de la sfârșitul anilor 1990 a fost însoțită de încălcări flagrante ale drepturilor omului.

O strategie câstigătoare?
Mişcarea talibanilor islamişti, o grupare extrem de conservatoare din punct de vedere religios, a preluat puterea în Afganistan în 1996, după războiul civil care a urmat conflictului sovieto-afgan. Ei au impus o versiune brutală a legii Sharia, care a inclus execuţii publice, amputări, interzicerea participării femeilor la viaţa publică, interzicerea televiziunii, a muzicii şi a filmelor. Statele Unite au invadat Afganistanul în 2001, după atacurile din 11 septembrie, acuzându-i pe talibani că le oferă adăpost liderilor al-Qaeda. Americanii i-au alungat pe talibani de la putere, iar conflictul declanşat s-a întins deja pe 17 ani. În 2017, peședintele Trump a reafirmat că Statele Unite vor rămâne în Afganistan pe timp nelimitat, a trimis încă 3.000 de soldaţi americani în ţara asiatică (numărul militarilor din SUA fiind acum de 14.000) și a intensificat atacurile aeriene împotriva militanților, pentru a-i forța să se aşeze la masa negocierilor.

În același timp, Administrația Trump a cerut diplomaților americani să vorbească direct cu talibanii. Aceştia au afirmat în repetate rânduri că vor discuta procesul de pace numai cu Statele Unite, considerând că guvernul de la Kabul este unul marionetă, desi administraţiile succesive de la Washington au insistat că autorităţile afgane trebuie să fie parte a acestui proces. Exasperat însă de un război despre care susține că trebuia încheiat de mult, frustrat de costurile umane şi financiare uriaşe ale conflictului (45 de miliarde de dolari anual), dar și de incapacitatea forţelor de securitate afgane de a pune capăt atacurilor insurgenţilor, președintele republican a decis să schimbe strategia. Anul trecut, secretarul Wells și talibanii au discutat în Qatar fără ca oficiali afgani să fie prezenţi la întâlnire. Discuțiile recente avute de Khalilzad cu militanții au avut loc și ele fără niciun reprezentant al cabinetului de la Kabul de faţă, însă emisarul american s-a deplasat apoi în capitala afgană pentru a informa oficialii locali în legătură cu negocierile cu talibanii. El a ținut de altfel să liniștească oficialii de la Kabul, afirmând că orice acord cu talibanii „trebuie să includă un dialog intra-afgan.”

Pe de altă parte, negocierile directe sunt esenţiale şi pentru talibani. O retragere completă a tuturor trupelor străine din Afganistan (pe lângă cei americani, în țara asiatică mai sunt desfășurați 8.000 de soldați din 38 de state) a fost una dintre premisele majore ale talibanilor pentru discuțiile de pace în timpul Administraţiei Obama, dar se pare că militanții și-au atenuat poziția în această chestiune după ce Trump a intensificat presiunea militară asupra lor (consilieri americani antrenează trupele afgane, în timp ce forţele speciale ale SUA şi din alte ţări acţionează împotriva teroriştilor din Statul Islamic aflaţi în Afganistan). Talibanii se tem că, odată cu creşterea presiunii militare din partea americanilor, obiectivul lor de a câştiga războiul este tot mai îndepărtat. Este motivul pentru care talibanii vor ca SUA să stabilească o dată clară pentru retragerea trupelor lor din Afganistan.

În plus, aşa cum a declarat în urma cu câteva luni şi Christopher Kolenda, fost consilier de rang înalt al Pentagonului pentru Afganistan şi Pakistan, talibanii sunt îngrijoraţi că, după creşterea influenţei Statului Islamic în regiune, Afganistanul ar putea să se transforme într-o a doua Sirie. Tensiunile dintre Statul Islamic şi talibani s-au intensificat din 2014, căci primii nu privesc cu ochi buni posibila apropriere a talibanilor de occidentali. Deşi pare un scenariu puţin credibil în acest moment, nu este exclus ca, într-un moment nu foarte îndepărtat, americanii şi talibanii să coopereze pentru a elimina împreună ameninţarea ISIS din Afganistan.

Cât privește partea afgană, aici lucrurile sunt la fel de complicate. Întâlnirile dintre oficiali americani și talibani au generat speranțe privind obţinerea păcii în Afganistan, dar ele afectează serios mandatul guvernului de la Kabul, care a invitat talibanii în mod repetat să participe la negocierile de pace. Președintele afgan Ashraf Ghani s-a oferit chiar să recunoască grupul militant ca partid politic și şi-a exprimat dorința de a modifica Constituția pentru a face posibil acest lucru. Ofertele lui au fost respinse însă constant de talibani, care au susținut că se vor angaja doar în discuții directe cu SUA şi că Washingtonul, nu Kabulul, poate lua decizii concrete privind cererile lor.

Pentru guvernul afgan, negocierile dintre americani şi grupul militant reprezintă un „scenariu de coşmar.” Oficialii afgani se tem că neimplicarea lor în discuţiile de pace le va ştirbi autoritatea politică în interiorul ţării, dar şi în exterior, căci credibilitatea lor va fi afectată. Dar, după aproape două decenii de conflict şi fără soluţii la orizont, analiștii consideră că aceasta este o variantă pe care guvernul de la Kabul va trebui să o ia serios în considerare si sa o accepte. Așa cum s-a văzut până acum, și ținând cont de personalitatea controversată a liderului american, nimic nu-l reţine pe Trump să treacă peste voinţa lor şi să caute să îşi impună strategia dorită. Este un lucru remarcat şi de Sadiq Patman, un fost consilier al preşedintelui Ghani, care remarca în vara trecută, în contextul întâlnirii dintre Wells și talibani: „Cred că Statele Unite ar putea fi dispuse să compromită credibilitatea guvernului afgan pentru a asigura pacea în Afganistan.”

După mai bine de 17 ani de conflict, care a produs sute de mii de victime militare și civile, plus distrugeri semnificative, schimbarea de strategie a americanilor pare să dea roade. Chiar dacă până la obținerea păcii mai este o cale foarte lungă, negocierile recente arată că încheierea unui acord între părțile implicate nu este deloc imposibilă. Atât americanii, cât și talibani par să fie deciși în acest moment să pună capăt ostilităților. Deocamdată, strategia Casei Albe funcționează, iar „progresele semnificative” făcute în Qatar confirmă acest lucru.

Surse: BBC, Newsweek, Foreign Policy, New York Times, G4Media.ro

Foto: Lideri talibani din Afganistan (Captură Youtube)