Război și corupție în Ucraina. Cum pot influența scandalurile despre bani sprijinul Occidentului și cursul războiului? Două episoade-cheie în lupta anticorupție a Kievului/ Politolog: ”Tema corupției este intens utilizată de propaganda rusă pentru a contura imaginea unui stat eșuat, care nu merită apărat”

• Corupția din Ucraina a devenit o temă recurentă în discursurile oficialilor de la Kiev și ale celor din instituțiile occidentale după episodul care a zguduit Armata condusă de ministrul Oleksii Reznikov, la finalul lunii ianuarie. Mai mulți oficiali ucraineni au fost demişi după ce presa a relatat că ministerul ar fi cumpărat alimente pentru militari la prețuri supraevaluate și de aproape 3 ori, comparativ cu prețurile din magazin.
• Tot atunci, Guvernul de la Kiev l-a demis pe ministrul adjunct al Infrastructurii și Dezvoltării Comunităților, Vasil Lozinski, după ce acesta a fost reținut pentru că ar fi primit o mită de 400.000 de dolari. Câteva zile mai târziu, inclusiv oligarhul Ihor Kolomoiski, care i-a finanțat campania președintelui Zelenski, a fost vizat de o mega-anchetă de corupție.
• Politologul Camil Pârvu a explicat pentru G4Media că spectrul corupției riscă să diminueze sprijinul opiniei publice pentru susținerea militară, politică și economică a Ucrainei, fără de care aceasta nu ar supraviețui atacului rusesc, dar și că această temă a fost exploatată masiv de propaganda rusă pentru a contura imaginea unui stat eșuat, care nu trebuie apărat.

Kievul apasă discursul anticorupție

După episoadele de corupție care au afectat semnificativ imaginea țării invadate cu sălbăticie de Rusia, oficialii ucraineni de la cel mai înalt nivel au început să apese pe discursul anticorupție și să transmită că au ”toleranță zero” pentru furtul banilor pe care Ucraina îi primește de la UE, SUA și alți parteneri occidentali:

• „Dacă acuzațiile se confirmă, ar trebui să-i găsim pe cei care au semnat acest contract de 13 miliarde de Hr, să facem o anchetă și apoi să îi tragem la răspundere pe acești oameni”, transmitea Mihailo Podoliak, un consilier al șefului cabinetului președintelui Zelenski după scandalul alimentelor care ar fi fost cumpărate la prețuri supraevaluate;
• „Guvernul Ucrainei se ghidează după principiul toleranței zero față de corupție și continuă să construiască o infrastructură anticorupție”, a precizat Cabinetul de miniștri într-o declarație ulterioară reținerii ministrului adjunct al Infrastructurii.
• „Vrem să dăm o lovitură duşmanului din interior. Nu e decât prima etapă şi nu ne vom opri aici. Vom pune cătuşe celor care au îndrăzneala să facă rău Ucrainei”, transmite și Vasil Maliuk, şeful Serviciului de securitate ucrainean după episodul perchezițiilor în cazul oligarhului Kolomoiski;
• „Vreau să fie clar un lucru: nu va mai exista întoarcere la ceea ce a fost în trecut, la modul în care obişnuiau să trăiască diverse persoane apropiate de instituţiile statului sau cei care şi-au petrecut întreaga viaţă alergând după un scaun”, anunța tranșant însuși președintele Volodimir Zelenski într-una din înregistrările sale zilnice, ulterior scandalurilor de corupție.

În urma scandalurilor, ministrul Apărării a promis audituri interne de amploare, iar Executivul Ucrainei a demis șase miniștri adjuncți și a dat undă verde concedierii a cinci guvernatori, într-o remaniere-fulger, cea mai de amploare de la începutul războiului, la care s-au adăugat demisiile procurorului-șef adjunct și adjunctului cancelariei prezidențiale. Toți cei demiși sau demisionari au fost implicați în scandaluri de corupție legate de achiziții publice (energie sau hrana pentru soldați) sau călătorii externe fără permisiune pe timp de război, conform presei ucrainene.

Ucraina are o istorie lungă de corupţie şi guvernare instabilă, Transparency International (TI) situând în 2021 ţara pe poziţia 122 din 180 în ceea ce ce priveşte corupţia, nu cu mult mai bine decât Rusia. În 2023, harta corupției la nivel mondial realizată tot de TI indică Ucrainei un scor asemănător Mongoliei și mai prost decât cele din Kazahstan sau Belarus.

• „Din nefericire, corupția nu s-a născut ieri”, constata premierul Denis Șmihal după scandalurile care au izbucnit în presă la finalul lunii ianuarie. ”Dar suntem siguri că o vom dezrădăcina”, asigura șeful Executivului de la Kiev într-un discurs despre ”toleranța zero la corupție” și ”viteza fulgerătoare” cu care Ucraina încearcă să se reformeze pentru a-și pune în aplicare ambițiosul plan de aderare la UE în 2025.

Recent, Ucraina a apăsat pedala retoricii anticorupție prin două episoade care au avut loc la o săptămână distanță unul de altul. Primul s-a desfășurat în 4 martie, atunci când șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski la Liov.

În a doua secvență, din 10 martie, ministrul Finanţelor Serghei Marcenko a ieșit public pentru a transmite că Ucraina ”trebuie să arate lumii realizările în lupta împotriva corupţiei” dacă vrea să beneficieze în continuare de sprijinul financiar al SUA, UE și celorlalte state care îi sprijină:

• „De la începutul invaziei pe scară largă, Statele Unite au oferit Ucrainei un ajutor financiar de peste 14 miliarde de dolari (…) Pentru a continua să atragem ajutor financiar, trebuie să depăşim consecinţele economice ale războiului, trebuie să arătăm lumii realizările în lupta împotriva corupţie (…) Pentru a păstra sprijinul din partea guvernelor ţărilor şi a contribuabililor din ţările partenere, trebuie să dovedim prin fapte că suntem aliaţi de încredere şi că putem folosi eficient fondurile strânse”, a spus ministrul Marcenko.

Ieșirea lui Marcenko este mai mult decât explicabilă având în vedere că a urmat anunțului republicanilor americani din Comitetul de Supraveghere (Camera Reprezentanților) conform căruia tot ajutorul economic și militar acordat Ucrainei să fie supus unei verificări minuțioase, după informații că miliardele de dolari trimise guvernului de la Kiev sunt greu de monitorizat. Aproximativ 14 miliarde de dolari au primit ucrainenii din SUA de la începutul războiului, în 24 februarie 2022.

Pe de altă parte, banii europeni au fost la rândul lor apărați în vizita Laurei Codruța Kovesi în Ucraina. Șefa Parchetului European a transmis că se află acolo pentru a lua poziție împotriva „noului avatar al răului radical” făcând referire la nerespectarea sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană, pe care șefa Parchetului European ar vrea să le ancheteze.

Însă Kovesi a adus în discuție și faptul că parchetul pe care îl conduce poate ajuta autoritățile ucrainene în cadrul investigațiilor privind fraudele care afectează interesele financiare ale UE, precizând că, în timp de război, ”corupția este trădare”:

• „Așa cum a spus procurorul general Kostin în mai multe rânduri: în timp de război, corupția este trădare. Noi doi avem aceeași înțelegere a ceea ce este în joc. Mențineți încrederea cu consecvență în lupta împotriva corupției. Am stabilit deja un cadru pentru o cooperare eficientă. Suntem pe deplin aliniați.

Politologul Camil Pârvu: ”Emisarii europeni, inclusiv doamna Kovesi, șefa Parchetului European, vor să se asigure că instituțiile anticorupție din Ucraina vor funcționa adecvat”

Deci cum ar trebui să interpretăm declarațiile și ieșirile publice repetate ale oficialilor ucraineni referitoare la corupție? Este acest flagel cutia Pandorei de la Kiev? Cât de vulnerabilă e Ucraina în fața corupției și cum pot influența aceste scandaluri, sau altele viitoare, sprijinul UE și SUA pentru Ucraina? Sau, mai ales, cum poate fi influențat cursul războiului de corupția din Ucraina? Și, nu în ultimul rând, în ce cheie interpretăm întâlnirea din 4 martie, dintre președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, și șefa Parchetului European, Laura Codruța Kovesi?

Politologul Camil Pârvu a explicat pentru G4Media că discuțiile despre corupția din Ucraina nu pot fi niciodată neutre sau doar tehnice, iar această temă polarizează viața politică americană, în contextul în care atât democrații, cât și republicanii s-au acuzat reciproc de legături compromițătoare cu diferite grupări din societatea ucraineană:

• ”Despre cazurile de corupție din armata ucraineană, cum nu avem date certe, este greu să ne pronunțăm. Probabil că după război vom avea o imagine mai corectă asupra acestor situații, dar pentru moment avem ceea ce se numește „fog of war”, ceața războiului, care nu ne permite să distingem bine ce se întâmplă, iar riscul de a prelua informații false este ridicat. Discuțiile despre corupția din Ucraina nu sunt niciodată neutre sau doar tehnice. Tema corupției legată de Ucraina rămâne una prezentă în polarizarea politică americană iar cele două partide au tratat-o ca pe un element central al campaniilor electorale recente, republicanii și democrații acuzându-se reciproc de legături compromițătoare cu diferite grupări din acel spațiu”.

Camil Pârvu mai arată că spectrul corupției, într-adevăr, riscă să diminueze sprijinul opiniei publice pentru susținerea militară, politică și economică a Ucrainei, fără de care aceasta nu ar supraviețui atacului rusesc, dar și că această temă a fost exploatată masiv de propaganda rusă pentru a contura imaginea unui stat eșuat, care nu trebuie apărat:

• ”Și în Europa, spectrul corupției riscă să diminueze sprijinul opiniei publice pentru susținerea militară, politică și economică a Ucrainei, fără de care aceasta nu ar supraviețui atacului rusesc. Nu în ultimul rând, tema corupției a fost intens utilizată de propaganda rusească împotriva Ucrainei pentru a contura imaginea unui stat eșuat, corupt, ce nu merită apărat nici de propriii cetățeni, nici de eventuali aliați. Tema corupției deja a fost utilizată intens de canalele pro-ruse pentru a încerca să reducă sprijinul societăților europene (și din SUA) pentru resursele militare și financiare transferate către Kiev”.

Pe de altă parte, explică Pârvu, Uniunea Europeană încearcă să arată că instituțiile sale nu vor ceda această temă rușilor și iau atitudine în fața flagelului, împreună cu autoritățile de la Kiev. UE este atentă la cum sunt cheltuiți banii ei, vrea să transmită blocul comunitar, iar vizita Laurei Codruța Kovesi la Liov demonstrează tocmai acest lucru, subliniază politologul de la Universitatea București.

• ”Demersurile recente ale UE pe terenul acesta arată că instituțiile europene nu vor să cedeze adversarilor Ucrainei această temă sensibilă, ce riscă să capete amploare odată cu trecerea timpului. Ele vor să arate că sunt atente și gestionează responsabil banii europeni. Este o atitudine ce încearcă să demonstreze opiniei publice maxima concentrare și capacitatea de a convinge instituțiile ucrainene să țină sub control fenomenul, astfel încât să evite utilizarea acestei teme ca principal vector de propagandă anti-Ucraina. De altfel, Ucraina este o țară cu o istorie foarte complicată, inclusiv în ceea ce privește amploarea și consecințele corupției, iar suspiciunile nu sunt lipsite de temei. Emisarii europeni, inclusiv dna Kovesi, șefa Parchetului European, vor să se asigure că instituțiile anticorupție din Ucraina vor funcționa adecvat. Susținerea financiară europeană va continua pe termen lung și va depăși aria strict militară, or chestiunea utilizării acestor fonduri va deveni una esențială. A trecut un an de la începutul invaziei iar Ucraina – chiar dacă rămâne un stat în război cu un inamic ce-i neagă existența, fără perspective iminente de încetare a focului – trebuie la rândul său să dovedească o capacitate instituțională pentru reconstrucție și pentru gestionarea responsabilă a fondurilor dedicate acesteia”.