De ce migrează unii dintre utilizatori de la WhatsApp spre Signal, Telegram și alte platforme. Fenomenul se întâmplă și în România

Comunicarea sigură și schimbul de date securizat între utilizatori sunt acum mai importante decât oricând, în condițiile în care mulți angajați lucrează de acasă și sunt nevoiți să schimbe informații cu angajatorii lor prin intermediul Internetului.

Utilizatorii sunt, din acest punct de vedere, foarte interesați de aplicațiile de comunicare cele mai sigure. Acesta este contextul în care a apărut modificarea termenilor de confidențialitate pentru utilizarea WhatsApp.

Potrivit unor informații publicate inițial de Reuters, WhatsApp va avea dreptul de a împărtăşi datele personale ale utilizatorilor, inclusiv locurile în care se află şi numerele lor de telefon, cu compania sa mamă, Facebook Inc., şi cu divizii ale acesteia, precum Instagram şi Messenger.

Serviciul de comunicare a fost cupărat de Facebook în 2014 și l-a dublat oarecum în această perioadă pe cel al companiei, Messenger. În 2017, autoritățile de reglementare europene au luat măsuri împotriva Facebook pentru partajarea numerelor de telefon ale utilizatorilor WhatsApp cu rețeaua sa socială Facebook, în scopuri publicitare.

Utilizatorii mai au la dispoziție trei săptămâni, până în data de 8 februarie, pentru a accepta noii termeni, altfel nu vor mai avea acces la conturile lor.

În aceste condiții, un număr foarte mare de utilizatori au început să își instaleze Signal, dar și Telegram, alte două aplicații de comunicare, asta chiar dacă cel puțin momentan nu renunță nici la WhatsApp.

În timp ce utilizatorii WhatsApp încep să se mute în Signal, rețelele sociale sunt inundate de glume pe acest subiect. The Indian Express a dedicat chiar un articol acestui subiect.

La o scară mult mai redusă decât în India, migrația se întâmplă și în România. Potrivit unui instrument de analiză a aplicațiilor, disponibil online, Signal a fost pe locul 27 în ceea ce privește toate aplicațiile descărcate la noi, iar Telegram pe 12, potrivit datelor din 11 ianuarie. Cele două aplicații au câștigat foarte mult și la capitolul ”popularitate” unde ratingul lor a ajuns aproape de maxim.

Nu există totuși date publice legate de numărul exact al utilizatorilor care își instalează alternative la WhatsApp. G4Media a solicitat Signal o serie de date legate de utilizatorii din România, însă reprezentanții aplicației nu au răspuns.

În acest context, Signal este serviciul care a dat lovitura, ca imagine: personalități precum Elon Musk, Edward Snowden sau Bruce Schneier (specialist internațional în tehnologia securității) și-au anunțat susținerea publică pentru aplicație, în detrimentul WhatsApp.

Exodul masiv, înregistrat într-un timp foarte scurt i-a determinat pe mulți reprezentanți ai Facebook să posteze explicații potrivit cărora noile clauze se referă la mesajele trimise de utilizatori companiilor, nu la mesajele schimbate strict între utilizatori.

Facebook a încercat să clarifice  faptul că actualizarea nu ar avea nimic de-a face cu chat-urile consumatorilor sau cu datele de profil și, în schimb, modificarea este concepută pentru a sublinia modul în care companiile care folosesc WhatsApp pentru serviciul clienți pot stoca jurnalele chat-urilor sale pe serverele Facebook.

WhatsApp rămâne de departe cea mai populară aplicație de comunicații de pe planetă, cu aproape două miliarde de utilizatori care o folosesc pentru mesagerie, urmată de Facebook Messenger. A ajuns aici după o cooperare cu Open Whisper Systems de la Moxy Marlinspike pentru a integra protocolul de mesagerie criptat Signal. Microsoft și Google au folosit, de asemenea, protocolul, considerat pe scară largă ca ”standardul de aur” în comunicațiile criptate.

Potrivit wired.co.uk, Open Whisper Systems există acum ca Signal Messenger, LLC și face parte din Signal Foundation. Asta a făcut ca fundația să depună mai mult efort în propria aplicație.

Signal oferă comunicări sigure pe deplin și ușor de utilizat în sine, spun reprezentanții companiei.

În februarie 2020, chiar și Comisia Europeană și-a sfătuit personalul să utilizeze Signal, în condițiile în care anterior preferase WhatsApp (aplicație prin intermediul căreia s-au purtat inclusiv discuțiile legate de Brexit).

• ”Criptarea end-to-end de ultimă generație (prin protocolul Signal cu sursă deschisă) vă păstrează conversațiile securizate. Noi nu putem citi mesajele sau asculta apelurile și nimeni altcineva nu o poate face. Confidențialitatea nu este o opțiune – e pur și simplu modul în care funcționează Signal la fiecare mesaj, fiecare apel, de fiecare dată.
• Nu există reclame, marketing afiliat sau urmăriri dubioase în Signal. Așadar, concentrați-vă pe împărtășirea momentelor care contează cu oamenii care contează” sunt doar câteva dintre mesajele de întâmpinare pe siteul aplicației.

Codul de program al Signal este disponibil online ca Open-Source-Software, astfel încât poate fi analizat oricând. Aplicația mizează pe „sealed sender”, prin care și metadatele unui mesaj, adică Cine? Când? Către cine? sunt protejate. De aceea Signal nu stochează, potrivit propriilor afirmații, nici o adresă IP a unui emițător.

Recent însă, firma de securitate israeliană Cellebrite a susținut că poate decripta mesajele din cadrul aplicației Signal pentru Android. Cellebrite a indicat că ar putea perturba comunicațiile dintre membrii grupărilor criminale sau chiar dintre protestatari.

Articolul initial, publicat de Cellebrite, în care au fost indicate tehnicile de decriptare a mesajelor Signal, a fost ulterior modificat.

La rândul lor, reprezentanții Signal au contestat public posibilitatea decriptării mesajelor. BBC a contactat reprezentanții Signal care nu au răspuns inițial însă au revenit cu o postare pe blog în care au calificat pretenția firmei israeliene drept ”destul de jenantă pentru ei”.

Și aplicația Threema criptează mesajele de la un capăt la altul și nu colectează metadate. Threema nu le cere utilizatorilor să instaleze un profil cu divulgarea unei adrese sau a unui număr de telefon, ci le alocă un ID anonim. În schimb, față de Signal, codul de program al nu este public în întregime.

O altă aplicație folosită mult în România pentru apelurile gratuite la distanță, Viber, a fost criticată pentru modul în care tratează principiile de protecție a datelor pentru că solicita date personale ale aparatului.

Aplicația Zoom, foarte utilizată și ea în contextul crizei generate de coronavirus, a arătat probleme serioase. FBI a dat oficial alarma că Zoom este un risc de spionaj, după ce a devenit cunoscut că prin servere din China trec codurile de încriptare.

De asemenea, gigantul Google a cerut oficial săptămâna trecută angajaților săi să nu instaleze Zoom pe calculatoarele lor de lucru, din motive de securitate.

Un jurnalist olandez a profitat de o „gafă” de securitate și a intrat într-o videoconferință secretă a miniștrilor apărării din Uniunea Europeană. Reporterul, Daniel Verlaan, a folosit informațiile dintr-o postare pe Twitter a ministrului olandez al apărării, Ank Bijleveld. Ministrul publicase o fotografie a ei lucrând de acasă în timp ce participa la conferință. Postarea includea o fotografie a ecranului laptopului ministrului cu omologii ei din UE .

O altă imagine, care a fost ștearsă apoi, arăta cinci cifre ale unui cod confidențial de șase cifre necesar pentru a avea acces la apel. Un utilizator Twitter a semnalat această gafă postului RTL Nieuws, determinându-l pe Verlaan să încerce să pirateze întâlnirea. Verlaan a spus apoi într-o postare pe Twitter că a putut ghici codul „din câteva încercări”.

O altă aplicație mai puțin utilizată în România în raport cu WhatsApp și Signal, este Telegram. Este însă considerată destul de sigură de experți.

Se distinge cu o serie de funcții, printre care People Nearby, cu ajutorul căreia o perosană poate iniția un dialog cu o persoană din apropiere, cu condiția ca aceasta să fie de acord.

De asemenea, Telegram permite creearea de grupuri bazate pe locație. În acel moment, oamenii din preajmă vor vedea grupul și vor putea încerca să intre în el.

Utilizatorii pot avea „chat-uri secrete”, care văd mesajele stocate pe dispozitive, spre deosebire de cloud. Mesajele pot fi, de asemenea, setate să se autodistrugă.

Cu toate acestea, a atras critici din partea experților în securitate, care indică lipsa criptării implicite end-to-end. De asemenea, parole de conectare unice transmise prin SMS au fost interceptate de hackeri din Iran, Rusia, Brazilia și Germania (de către poliție în ultimul caz), potrivit businessofapps.com.

Telegram a fost fondată de Nikolai și Pavel Durov în 2013 – fondatorii platformei de socializare rusă VK (cea mai mare de pe piața sa internă, asemănătoare Facebook). Înființată inițial la St. Petersburg, echipa Telegram a ajuns să aibă sediul central în Dubai, după perioade în Londra, Berlin și Singapore.

Pe lângă aplicațiile enumerate, sunt disponibile nenumărate alte variante. Unele chiar mai sigure, cum este Wickr, care oferă inclusiv o variantă PRO de criptare pentru companii, altele mai puțin sigure dar cu funcții mai amuzante.

Utilizatorii percep o problemă, consideră analiștii mai multor publicații internaționale, în condițiile în care contactele lor utilizează diferite aplicații.

Astfel, o persoană care utilizează zilnic aplicațiile de acest fel, inclusiv pentru munca de acasă, va folosi cel mai probabil două emailuri (unul pentru serviciu și unul personal), cel puțin patru servicii de mesagerie cu toate grupurile aferente, contul de facebook și serviciile de sms ale operatorului de telefonie mobilă, toate acestea necesitând foarte mult timp.

Potrivit unor calcule din 2019, fiecare persoană folosea pentru activitățile de comunicare și social media aproximativ 144 de minute pe zi.

Sursa foto: Pexels