Războiul cipurilor, în inima inteligenței artificiale / „Dacă Beijingul ar ataca Taiwanul, iar TSMC ar înceta să mai producă, oferta mondială de cipuri s-ar reduce cu 80%”

În spatele fenomenului ChatGPT se află zeci de mii de microcipuri scumpe și sofisticate care au devenit o problemă majoră pentru giganții din domeniul tehnologiei angajați în cursa inteligenței artificiale (AI), din Silicon Valley până în Taiwan, relatează agenția AFP, citată de boursorama.com.

De când interfața de inteligență artificială generativă a cucerit milioane de oameni cu capacitatea sa de a crea tot felul de texte pe baza unei simple interogări în limbajul de zi cu zi, start-up-ul OpenAI, care se ocupă de modele lingvistice, și principalul său investitor, Microsoft, au preluat conducerea.

„Dar singurii care fac bani sunt cei de la Nvidia”, spune Alan Priestley, analist la Gartner. Microsoft a încorporat inteligența artificială generativă în multe servicii online, dar „nu și-a dat seama cum să obțină venituri suplimentare din aceasta”.

Producția majorității covârșitoare a semiconductoarelor utilizați pentru a conduce modelele de inteligență artificială la nivel mondial depinde de două companii, Nvidia din California pentru proiectare și TSMC din Taiwan pentru producție.

Nvidia este cunoscută pentru procesoarele sale grafice (GPU), care permit utilizatorilor să joace jocuri video de înaltă rezoluție.

Dar aceste cipuri, capabile să proceseze cantități mari de date, au permis mai recent apariția ultimei generații de inteligență artificială, care face obiectul tuturor poftelor în domeniul tehnologiei și reprezintă o problemă de securitate națională în ochii anumitor guverne.

„Sentiment de urgență”

„IA se află într-un punct de inflexiune. Capacitățile și versatilitatea inteligenței artificiale generative creează un sentiment de urgență pentru companii în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea unei strategii de inteligență artificială”, a remarcat Jensen Huang, CEO al Nvidia, în februarie, în cadrul unei conferințe a analiștilor.

„Există un apetit uriaș” pentru aceste cipuri, a confirmat analistul independent Jack Gold. „Nvidia spune că le poate furniza, dar nu știu dacă este adevărat”.

Chiar dacă urmează oferta, nu toate organizațiile și le pot permite. „Mașinile suficient de puternice pentru a antrena modele generative de inteligență artificială pot costa sute de mii de dolari”, spune expertul. Ca să nu mai vorbim de consumul de energie.

Intel, numărul unu în SUA în domeniul semiconductorilor, care proiectează și produce componentele, a rămas în urmă.

„Stau pe lauri de mult timp”, a declarat Jack Gold, analist independent pentru AFP. „Încearcă să producă cipuri care pot concura cu cele ale Nvidia, dar este o afacere nouă pentru ei, nu au mai făcut procesoare grafice de cel puțin un deceniu”.

Grupul californian produce totuși cipuri dedicate inteligenței artificiale, mai puțin sofisticate, dar esențiale în multe dispozitive IT, în special pentru cloud.

„Lucrăm pentru a democratiza inteligența artificială”, a declarat joi șeful Intel, Pat Gelsinger, în fața analiștilor în cadrul unei conferințe. Potrivit acestuia, unele capacități de inteligență artificială vor migra de pe servere pe computere, unde Intel „are atuuri cu care să se joace”.

Giganții din domeniul tehnologiei lucrează, de asemenea, la propriile componente. Potrivit site-ului de specialitate The Information, Microsoft dezvoltă din 2019 un cip numit Athena, care ar trebui să economisească bani. Contactat, grupul nu a confirmat.

„Concurența este din ce în ce mai intensă în acest ecosistem”, rezumă Jack Gold.

„Doamne ferește…”

În septembrie anul trecut, Joe Biden a asigurat că fabricarea acestor cipuri din ce în ce mai sofisticate este o chestiune de „securitate națională”, în special în fața ambițiilor chinezești.

El a ăarticipat la inaugurarea unei fabrici de semiconductori în Ohio (est) și să laude o lege adoptată la inițiativa sa, care a deblocat subvenții în valoare de 52 de miliarde de dolari pentru a stimula producția de semiconductori.

Europa a alocat o sumă similară pentru a încuraja și ea această industrie. Intel a investit masiv în producție și cercetare pe ambele continente.

Pentru țările occidentale, este vorba de crearea de locuri de muncă, dar mai ales de garantarea surselor de aprovizionare cu aceste componente electronice care se regăsesc în smartphone-uri, mașini, frigidere, arme avansate etc.

„Doamne ferește, dar dacă China ar ataca vreodată Taiwanul, iar TSMC ar înceta să mai producă, oferta mondială de cipuri s-ar reduce cu ceva de genul 80%”, notează Jack Gold.

Dar diversificarea va lua timp. „Este nevoie de 3-4 ani pentru a construi o nouă fabrică specializată”, insistă analistul.

Nerăbdătoare să își păstreze avansul în ceea ce privește ultima generație de cipuri, care sunt sinonime cu un avans în domeniul inteligenței artificiale, Statele Unite au luat, de asemenea, măsuri pentru a restricționa accesul Chinei la tehnologiile esențiale pentru fabricarea semiconductoarelor.