Războiul de un trilion de dolari: Conflictul din Ucraina costă Moscova, Kievul si aliații vestici 25 de miliarde de dolari pe lună

Cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină Kievul au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună de la începutul invaziei trupelor Moscovei, la 24 februarie 2022, a estimat The Project on Defense Alternatives (PDA), un institut american specializat în cercetarea, analiza și dezvoltarea politicilor de apărare. Potrivit experților, costurile pe termen lung ale conflictului din Europa de Est includ reconstrucția Ucrainei – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari – și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale, care depășește 300 de miliarde de dolari. Toate acestea fac ca războiul dintre Ucraina și Rusia să coste cel putin un trilion de dolari.

Costuri uriașe

Într-o analiză dedicată conflictului care opune forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei, experții de la PDA au afirmat că „în mod evident, războiul dintre Rusia-Ucraina a fost un dezastru pentru Ucraina, dar și o calamitate pentru întreaga lume.”

Potrivit analizei, Ucraina a suferit deja rate ale numărului de morți și niveluri de distrugeri care amintesc de apogeul războaielor iugoslave (1992-1995, 1998-1999) și de cele mai grave luni ale războiului din Irak (2003-2011, 2014-2018).

„Bogăția, tenacitatea și puterea militară excepțională a participanților – Rusia, Ucraina și SUA-NATO – au creat un război de mare intensitate. Deși distrugerea fizică a fost limitată în mare parte la Ucraina, celelalte efecte ale războiului nu au fost limitate. Impactul asupra vieții și mijloacelor de existență în afara țărilor combatante a fost profund. De fapt, mult mai mulți oameni au murit în afara Ucrainei din cauza conflictului decât în interior,” susține institutul american.

În opinia PDA, efectul global acut al războiului se datorează parțial importanței Rusiei și Ucrainei pentru producția mondială de energie și agricultură. Acest lucru este amplificat de războiul economic global intenționat – sancțiuni, blocade, embargouri – care a însoțit luptele dintre invadatorii ruși și apărătorii ucrainieni. Iar acesta este doar o parte din impactul mai larg al războiului, afirmă analiștii PDA.

Astfel, ostilitățile militare și războiul economic care îl însoțesc „au dus la creșterea prețurilor alimentelor și energiei la nivel mondial, au perturbat comerțul global, au ajutat la blocarea și inversarea redresării economice care a urmat pandemiei de coronavirus și au îndepărtat resursele – și așa limitate – de la alte crize umanitare și eforturi de dezvoltare economică. Efectele colaterale ale războiului înseamnă nu numai ani de dificultăți acute suplimentare pentru un miliard de cetățeni de pe glob și scăderea nivelului de trai pentru alte miliarde, ci și reducerea acțiunii împotriva altor amenințări globale, între care schimbările climatice și crizele de sănătate.”

Potrivit calculelor făcute de experți, cheltuielile financiare asociate războiului pentru Rusia, Ucraina și națiunile care sprijină guvernul de la Kiev au fost de 25 de miliarde de dolari pe lună.

La acestea se adaugă costurile pe termen lung, care includ reconstrucția Ucrainei devastată de război – estimată în prezent la 413 miliarde de dolari -, precum și o creștere bruscă a nivelului de bază al cheltuielilor militare globale anuale care depășește 300 de miliarde de dolari.

Toate acestea adunate fac ca actualul conflict dintre Rusia și Ucraina să coste un trilion de dolari până în acest moment, o cifră considerată „catastrofală” de către experții grupului american, care listează pierderile umane și cele economico-financiare ale razboiului.

Numărul mare de victime

PDA susțiune că o estimare bazată pe dovezi a deceselor militare rusești este de 35.000 (în martie 2023). De partea lor, decesele combatanților ucraineni depășesc probabil 20.000.

O estimare inițială foarte aproximativă a deceselor civile ucrainene este de 20.000 de morți din cauza efectelor directe ale războiului (cum ar fi bombardamentele) și alte 20.000 din cauza efectelor indirecte (cum ar fi lipsa accesului la îngrijirea medicală esențială).

În afara Ucrainei, experții din cadrul Project on Defense Alternatives au precizat că efectele mai ample ale războiului au cauzat moartea a peste 250.000 de oameni.

Până acum, nivelul mediu al deceselor lunare din cauza acestui război a fost de 27.000 de persoane. Douăzeci și cinci de mii de morți în fiecare lună: 4.000 de combatanți, circa 3.000 de civili ucraineni și aproximativ 20.000 de civili non-ucraineni.

Dezvăluirile recente ale estimărilor făcute de serviciilor de informații americane, așa cum apar ele în documentele scurse de la Pentagon, și pentru care este suspectat un membru al Gărzii Naționale din Massachusetts, Jack Teixeira, indică convingerea Administrației de la Washington că războiul nu se va încheia în 2023.

Mai mult, Pentagon Leaks arată că aproximativ între 189.000 și 223.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în război, în comparație cu cei 124.000 – 131.000 militari ucrainieni. Forțele ruse au pierdut, de asemenea, peste 3.000 de tancuri și peste 10.000 de vehicule blindate de transport de trupe, în comparație cu aproximativ 1.700 de tancuri ucrainene și 5.700 de transportoare de trupe, potrivit analizelor americane.

Toate aceste cifre îi fac pe analiștii PDA să afime că, excluzând posibilitatea utilizării armelor nucleare – o probabilitate scăzută, dar care nu trebuie eliminata cu totul – războiul ar putea provoca un total de 600.000 de morți înainte de a se încheia.

Tsunamiul economic

Din cauza războiului și a modului în care s-a luptat, volumul comerțului global a scăzut cu 3,4%, prețurile energiei s-au dublat la nivel mondial, prețurile alimentelor au crescut cu 14% în 2022 – într-o proporție mai mare pentru țările sărace (25%) – și a avut loc o încetinire a creșterii economice globale. Fondul Monetar Internațional a estimat de altfel o pierdere de 2,8 trilioane de dolari în producția globală pentru 2023. Aceasta reflectă o contracție bruscă a creșterii globale de la 6% 2021 la 2,6% în 2023.

Potrivit experților, o astfel de contracție subminează în mod evident creșterea salariilor aproape peste tot in lume și provoacă fie pierderea locurilor de muncă, fie împiedică creșterea numarului de locuri de muncă. Efectele acestor fenomene sunt semnificative, deoarece șomajul nu este doar o problemă de stres economic personal, ci reprezinta și un factor de creștere a ratei criminalității, în special în rândul tinerilor. Mai mult, el este corelat cu ratele crescute de deces în rândul celor care au rămas fără loc de muncă.

De asemenea, datorită creșterii costurilor energiei în urma războiului, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă la nivel mondial a crescut în 2022 cu 75 -141 de milioane (conform diferitelor estimări) – mai ales în așa-numitul Sud Global, care include țări din America Latină, Africa, Asia și Oceania. Multe din familiile din aceste zone trăiesc deja la limita sărăciei și nu se pot adapta la creșterea bruscă a prețurilor.

De asemenea, creșterea prețului energiei a afectat și Europa. Economist Research Unit a calculat că, având în vedere creșterea costurilor energiei, chiar și o iarnă blândă, precum cea care tocmai s-a terminat, ar produce cel puțin 32.000 de decese în exces în Europa. De exemplu, Germania a suferit 8.000 de decese în exces în decembrie 2022, comparativ cu decembrie 2021.

Concluzia experților este că „inflația care afectează consumul de combustibil și alimente nu este un inconvenient marginal pentru cei care trăiesc la marginea sărăciei. Este o chestiune de viață și de moarte.”

Un alt efect direct al conflictului este cel al impactului creșterii prețurilor la alimente și la alte produse asupra aprovizionării cu alimente. Potrivit experților PDA, creșterea prețurilor la alimente a avut un impact negativ incomparabil mai mare asupra țărilor din Sudul Global, unde creșterea a fost de 25%.

De asemenea, accesul la alimente și îngrășăminte a fost afectat de aprovizionarea redusă și transportul internațional perturbat de conflict. ONU estimează că, ca urmare a acestor lucruri, numărul persoanelor care suferă de insecuritate alimentară acută a crescut de la 282 de milioane la sfârșitul lui 2021 la un număr record de 345 de milioane în 2022 – o creștere de 63 de milioane care reprezintă aproximativ 18% din total.

Câte decese colaterale ar putea implica acest lucru? O estimare scăzută a numărului de oameni care au murit din cauza foametei în 2022 este de 3 milioane. (Mult mai mulți au murit din cauza bolilor legate de foame, în special hipertensiunea arterială, boli de inimă și diabet).

Cel mai probabil, creșterea din 2022 a malnutriției severe nu se datorează în întregime efectelor războiului, dar chiar dacă doar jumătate din creșterea foametei acute reprezinta un efect al conflictului dintre Rusia și Ucraina, numărul asociat de decese în exces ar fi de peste 250.000 de persoane. Și aceasta numai din cauza foametei și a problemelor de sănătate legate de foamete.

Problemele cu asistența

PDA a estimat că sprijinul internațional pentru asistența umanitară a crescut de la 20 de miliarde de dolari în 2021 la 30 de miliarde de dolari în 2022, în mare parte pentru a atenua impactul global al războiului din Ucraina. Dar aceste sume mari nu bani nu au fost suficiente. Finanțarea totală a fost sub nivelul necesar evaluat cu peste 20 de miliarde de dolari.

Acest deficit de ajutor a fost mai semnificativ decât în anul precedent, nefiind simțit uniform. Jumătate din creșterea din 2023 a fost alocată direct Ucrainei. Acest lucru a satisfăcut 82% din nevoia estimată a Ucrainei.

Pentru restul lumii, doar 54,5% din nevoia evaluată a fost satisfăcută. Experții institutului american afirmă că această diferență nu se datorează faptului că ratele mortalității sunt mai mari în Ucraina decât oriunde altundeva. De exemplu, Etiopia și Somalia s-au confruntat cu dezastre umanitare comparabile în ceea ce privește numărul de vieți pierdute.

PDA a afirmat că existat, de asemenea, o redirecționare substanțială a asistentei pentru dezvoltare (ODA) în conformitate cu politica de război. În mod oficial, obiectivul ODA este de a sprijini dezvoltarea piețelor pentru economiile mai puțin dezvoltate. În Europa și Statele Unite, aproximativ 35 de miliarde de dolari în asistență pentru dezvoltare sunt acum deturnate pentru a sprijini refugiații, în mare parte ucraineni strămuți. Aceasta reprezintă aproximativ 20% din asistenta pentru dezvoltare disponibilă la nivel mondial.

Pe lângă ajutorul umanitar, sprijinul direct pentru economia Kievului și efortul de război – aproximativ 200 de miliarde de dolari într-un singur an – a depășit cu mult alte inițiative internaționale recente. Această asistență este egală cu totalul ODA și al ajutorului umanitar global combinat, precizeaza institutul american. (Pentru comparație, sprijinul anual al SUA și al altor state pentru mujahedinii afgani în timpul luptei lor împotriva ocupației sovietice între 1979 și 1990 a fost de abia 1% din suma acordată Ucrainei în primul său an de război).

Sprijinul occidental pentru războiul ucrainean poate continua cu o rată de 17 miliarde de dolari sau mai mult pe lună până la încheierea conflictului, estimează Project on Defense Alternatives. De asemenea, reconstrucția postbelică a Ucrainei va necesita fonduri suplimentare. Kievul și Banca Mondială estimează în prezent costul reconstrucției și redresării la 411 miliarde de dolari. O măsură a nivelului distrugerii materiale suferite de Ucraina este numărul de clădiri rezidențiale avariate sau distruse: peste 150.000 până în august 2022.

Costurile pentru Rusia și Ucraina

Potrivit estimărilor, războiul a costat Moscova peste 107 miliarde de dolari în exces de cheltuieli în 2022, cu până la 60 de miliarde de dolari din acest exces fiind alocate serviciilor militare și de securitate. Aceste cifre nu țin cont de epuizarea stocurilor de război rusești, inclusiv cheltuielile cu mii de rachete și milioane de proiectile de artilerie, precum și pierderea confirmată a 1900 de tancuri, alte 4000 de vehicule blindate, 750 de piese de artilerie, 78 de avioane de luptă și 80 de elicoptere.

Acestea și alte cheltuieli materiale și pierderi adaugă zeci de miliarde de dolari la factura de război a Moscovei. Banca Mondială și FMI estimează că PIB-ul Rusiei a scăzut insa cu doar 2,1% în 2022 față de 2021, în ciuda mai multor valuri de sancțiuni internaționale.

De partea sa, costurile financiare imediate pentru Ucraina includ o reducere cu 29% a PIB-ului său (de la aproximativ 200 de miliarde de dolari în 2021) și un deficit la sfârșitul anului de peste 24,5 miliarde de dolari.

Cheltuielile guvernamentale pentru apărare în 2022 au fost de aproximativ 42 de miliarde de dolari – echivalentul a 30% din PIB-ul națiunii în 2022. Acest nivel al cheltuielilor de apărare a fost cu 33,7 miliarde de dolari mai mult decât fusese planificat înainte de război. În special, cheltuielile guvernamentale totale ale Ucrainei în 2022 au fost de aproximativ 75 de miliarde de dolari, din care 32 de miliarde de dolari din această sumă au fost fie împrumutate, fie acordate de guvernele aliate.

Cheltuieli militare în creștere

O povară financiară pe care lumea o va suporta în anii următori este o creștere a cheltuielilor anuale de bază pentru apărare, care depășește acum 300 de miliarde de dolari, în perioada 2022-2024 – o creștere care depășește toate asistența umanitară și pentru dezvoltare actuală.

PDA a scris că, în 2021, cheltuielile globale de apărare au depășit 2,1 trilioane de dolari. Între 2021 și 2024, bugetul de apărare al SUA va crește cu aproximativ 170 de miliarde de dolari. Se așteaptă, de asemenea, că țările europene care fac parte din NATO să-si crească semnificativ cheltuielile militare.

La rândul său, Rusia și-a crescut cheltuielile, iar experții se așteaptă ca acest lucru să se întâmple și în statele din Asia. Ca urmare a acestor creșteri, până în 2025, cheltuielile militare globale ar putea depăși 2,6 trilioane de dolari, apreciază experții.

Surse: PDA, Washington Post, Politico, World Bank