Războiul din Ucraina propulsează producătorul german de armament Rheinmetall în indicele bursier DAX

Producătorul german de armament Rheinmetall urmează să fie inclus luni în în indicele bursier DAX, care regrupează cele mai importante 40 de acţiuni cotate la Bursa de valori de la Frankfurt, unde va înlocui titlurile producătorului de echipamente de dializă Fresenius, transmit DPA şi AFP, citate de Agerpres.

De la invadarea Ucrainei de către Rusia şi până în prezent, cotaţia acţiunilor Rheinmetall s-a dublat astfel că în prezent capitalizarea de piaţă a Rheinmetall este de 10,4 miliarde de euro. Prin includerea în indicele bursier DAX, titlurile Rheinmetall se vor alătura acţiunilor Volkswagen, Siemens sau Bayer, în timp ce acţiunile Fresenius vor fi incluse în MDAX index.

Cu sediul la Dusseldorf, vestul Germaniei, Rheinmetall produce printre altele tunul pentru tancurile Leopard 2, utilizate de mai multe armate din Europa şi care urmează să fie livrat şi Ucrainei, precum şi Panzerhaubitze 2000, un obuzier care este deja folosit de armata ucraineană.

Compania se aşteaptă la o creştere rapidă în 2023, pe măsură ce ţările europene îşi majorează cheltuielile militare ca răspuns la invadarea Ucrainei. „Vrem să participăm cu produsele noastre la creşterea bugetelor pentru capabilităţile militare”, a declarat săptămâna trecută directorul general de la Rheinmetall, Armin Papperger. În 2022, Rheinmetall avea 24.800 de angajaţi, cu aproximativ 1.100 mai mulţi decât în 2021. Papperger are de gând să majoreze personalul cu 3.000 de salariaţi în acest an.

Într-o Germanie bântuită multă vreme de culpabilitatea pentru Holcaust, industria apărării a rămas în umbră timp de mai multe decenii. Cu toate acestea, nu a încetat să se dezvolte astfel că Germania se numără printre principalii vânzători de arme. Potrivit unui raport al Institutului internaţional de cercetare pentru pace (SIPRI), Germania este al cincilea exportator mondial de armament, cu 4% din piaţă, fiind devansată doar de SUA, Rusia, Franţa şi China.

Însă mult timp prima economie europeană a preferat să scoată în faţă campionii din industria auto sau producătorii de maşini unelte. Războiul din Ucraina a schimbat lucrurile. Cancelarul Olaf Scholz vrea să promoveze savoir faire-ul producătorilor naţionali şi a crea o bază industrială pentru producţia de echipament militar „pentru a contribui şi a garanta la pacea şi libertatea în Europa”.

În urmă cu un an, Guvernul condus de Olaf Scholz a anunţat crearea unui fond special de 100 de miliarde de euro pentru modernizarea armatei. Marile companii germane din industria de apărare ar urma să profite de aceste miliarde: grupul KMW, care este responsabil pentru o mare parte din producţia tancului Leopard, grupul Thyssenkrupp, pentru submarine şi nave de război, MBDA sau Diehl pentru producţia de rachete.

Industria de armament reprezenta în 2020 aproximativ 55.000 de salariaţi în Germania şi 135.000 dacă sunt incluşi şi furnizorii şi prestatarii de servicii.

Rheinmetall intenţionează să deschidă două noi uzine în Germania şi Ungaria şi speră să poată deschide una şi în Ucraina.