Războiul economic: Șase moduri în care sancțiunile Vestului i-au afectat pe ruși

Scăderea Produsului Intern Brut al Rusiei, degringolada sectorului financiar de la Moscova, înghețarea unor active de miliarde de dolari ale puternicilor oligarhi și retragerea multor companii vestice de pe piață sunt printre cele mai palpabile efecte ale valului de sancțiuni pe care Statele Unite, Uniunea Europeană și alte câteva țări le-au impus împotriva Federației Ruse după ce aceasta a atacat Ucraina, la 24 februarie. Analiștii au comparat situația cu un ‘Război Rece economic.’

Contextul

Guvernele străine au impus Rusiei cel puțin patru valuri de sancțiuni după invadarea Ucrainei, într-un efort internațional de a pedepsi regimul de la Kremlin pentru atacul său nejustificat. Oficialii americani și occidentali au afirmat că sancțiunile sunt instrumente devastatoare de politică externă, care, alături de ajutoarele militare furnizate Ucrainei, exercită o presiune extraordinară asupra conducerii de la Moscova și a opiniei publice din Rusia.

Sancțiunile Vestului nu au vizat însă și interzicerea exporturilor rusești de energie, care ar traumatiza economia europeană puternic dependentă și ar duce la creșterea dramatică a prețurilor deja mari la energie, într-un moment în care inflația din SUA a atins maximul din ultimii 40 de ani. (O situație dificilă pentru consumatori, confruntați cu creșteri de prețuri la produse alimentare, benzină sau utilități, dar și un coșmar politic/electoral pentru guvernanți).

Chiar și așa, experții afirmă că sancțiunile funcționează. De exemplu, măsurile luate împotriva Băncii Centrale a Rusiei au tăiat accesul Moscovei la rezervele sale externe. În același timp, Rusia are probleme în a găsi cumpărători pentru rezervele sale de aur, circa 2.300 de tone, evaluate la aproape 140 de miliarde de dolari. Rezervele uriașe de metal prețios au fost acumulate în ultimul deceniu și jumătate și urmau să fie un fel de poliță de asigurare economică pentru țară.

Săptămâna trecută, piața de aur din Londra – cel mai important centru din lume pentru lingouri – a interzis toate lingourile din rafinăriile rusești, excluzând efectiv federația din comerțul global. La rândul său, Senatul SUA a inițiat un proiect de lege care le-ar interzice cetățenilor americani să facă orice tranzacție care implică aur rusesc.

De asemenea, rușii obișnuiți sunt afectați în mod direct de sancțiunile occidentale, închiderea unor magazine și restaurante, lipsa de produse și cozile la alimente de bază amintind despre dificultățile economice din trecut.

Efectele sancțiunilor. Care sunt însă urmările directe ale sancțiunilor impuse Rusiei de Administrația de la Washington și de aliații săi din UE, Japonia, Australia sau Noua Zeelandă?

Scăderea PIB-ului

Produsul Intern Brut rus ar putea scădea cu până la 7% pe an și cu 35% pe trimestru, potrivit economiștilor de la J.P. Morgan. Ei spun că inflația ar putea ajunge la 14% în Rusia până la sfârșitul anului.

Fondul Monetar Internațional prevede că scăderea încrederii în mediul de afaceri și incertitudinea mai mare a investitorilor vor afecta prețurile activelor și vor stimula mișcarea capitalului în afara țării. Plecarea a numeroase companii internaționale, urmând solicitărilor guvernelor lor, afectează în mod negativ și stilul de viață individual al rușilor.

Publicația The Hill, vorbind despre impactul sancțiunilor impuse Moscovei, a citat declarația unei rusoaice care a afirmat: „Din fericire, viața mea nu s-a schimbat încă drastic, dar sunt lipsită de lucrurile obișnuite. Nu mai pot să folosesc Apple Pay, să mă uit la Netflix, să cumpăr ceva de pe site-uri străine și am nevoie de o VPN (rețea privată virtuală) pentru a folosi Instagram.

Prețurile cresc la aproape orice, în special la mărfurile importate. În adâncul sufletului, mă simt foarte nesigură,” a adăugat ea. „În fiecare zi există ceva nou care poate fi luat, blocat sau restricționat. Este foarte greu să planifici ceva zilele astea.”

Haos în sectorul financiar

Banca Centrală a Rusiei s-a străduit să stabilizeze valoarea rublei și să prevină o creștere abruptă a ratelor dobânzilor fără acces la aproximativ jumătate din rezervele sale valutare.

Piața de valori din Rusia a fost, de asemenea, închisă de săptămâni, ea suspendând acțiunile companiilor naționale care ar putea scădea semnificativ odată cu reluarea tranzacționării.

Rusia a evitat până acum să nu-și plătească datoria externă și chiar a făcut o plată pe euroobligațiuni cu dolari americani. (Moneda americană este din ce în ce mai valoroasă în Rusia în fața rublei locale). Specialiștii sunt însă rezervați. „Problema pentru Rusia este că, dacă nu-ți plătești obligațiile, atunci îi determini pe potențialii creditorii să încerce să vă recupereze activele,” a declarat Chris Miller, bursier la American Enterprise Institute (AEI), un think tank de dreapta.

„Aceasta este mai puțin o problemă pentru statul rus, pentru că este greu pentru investitori să acapareze activele statului, deoarece li se oferă imunitate suverană în majoritatea sistemelor juridice, dar dacă ești o mare companie de stat rusă, precum Gazprom sau Rosneft, pe lângă activele pe care le aveți în Rusia, care sunt substanțiale, aveți și active în străinătate,” a adăugat el.

Dificultăți pentru industriile și comerțul rusești

Experții au afirmat că Rusia s-a integrat lent în lanțurile de aprovizionare globalizate din anii 1990 în industrii precum tehnologia și aviația. Lipsa accesului la piesele fabricate, proiectate sau controlate prin legile privind proprietatea intelectuală în SUA și în alte părți cauzează acum dificultăți majore.

„Am văzut deja acest lucru în industria auto, de exemplu. Aproximativ jumătate dintre companiile rusești de mașini și-au închis fabricile pentru că nu pot obține componentele de care au nevoie,” a declarat Chris Miller. „Cred că vom vedea din ce în ce mai mult acest lucru în diferite sectoare ale industriei ruse, pe măsură ce problemele lanțului de aprovizionare se acumulează în timp.”

O componentă cheie utilizată într-o serie de industrii diferite o reprezintă semiconductoarele, cipurile de computer care stochează și procesează date în produse, de la smartphone-uri la sisteme de armament. Rusia își primește majoritatea cipurilor din China, dar mulți analiști spun că acestea sunt inferioare după standardele din SUA și din Asia de Est.

„Taiwanezii produc cele mai avansate cipuri, urmați de sud-coreeni și de Intel în SUA,” a afirmat Miller. „Capacitățile interne ale Rusiei sunt în urmă cu mai bine de un deceniu.”

Chiar și cipurile avansate produse în China sunt încă supuse controalelor la export din SUA, deoarece aceste cipuri sunt fabricate folosind tehnologie importată din America. Este posibil ca producătorii să încerce să ocolească aceste controale în mod ilegal, dar producătorul chinez de cipuri Semiconductor Manufacturing International Corporation – lider pe piața din China – s-a conformat în mare măsură atunci când sancțiuni similare au fost impuse gigantului chinez de telecomunicații Huawei în 2019.

Impactul cultural

Pentru mulți ruși, criza actuală readuce în minte imagini din anii ’90, atunci când țara s-a confruntat cu o depresie prelungită, în condițiile în care economia sa a fost restructurată în urma prăbușirii Uniunii Sovietice.

Între 1989 și 1996, PIB-ul Rusiei a scăzut cu peste 40%, conform Conferinței Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare. Situația devenise atât de dramatică încât FMI a fost nevoit să stabilizeze rubla rusă în 1995 cu controale monetare stricte și ținte nominale ale ratei de schimb.

Sancțiunile occidentale, care au provocat închiderea unor magazine și restaurante, penurie de produse și cozi la alimente de bază au readus în memorie imaginile despre crizele economice care au urmat destrămării URSS și i-au determinat pe ruși să recurgă la soluții extreme. De exemplu, G4Media.ro a scris, citind Gazeta.ru, că, pe fondul creșterii prețurilor la mașini, rușii au început să publice anunțuri în care oferă autovehicule la schimb cu locuințe.

Astfel, unul dintre vânzători, care s-a prezentat drept Alexei, a declarat că intenționează să schimbe SUV-ul Kia Mohave cu un apartament în Makhachkala. El și-a estimat mașina din 2021, cu un kilometraj de 10 mii de km, la 7 milioane de ruble. Kia Mohave l-a costat 6,2 milioane de ruble la începutul anului, dar vânzătorul a refuzat să schimbe mașina pentru un apartament mai ieftin de 7-8 milioane de ruble. Echivalentul mașinii acum este un apartament cu trei camere într-un bloc nou, cu o suprafață de 100-120 de metri pătrați.

Exodul afacerilor occidentale

Printre cele mai vizibile efecte ale sancțiunilor occidentale s-a numărat plecarea unui număr important de companii multinaționale din Rusia, fenomen care a evocat și el amintiri despre limitele erei sovietice asupra economiei țării. Zeci de corporații au anunțat planuri de a pune capăt operațiunilor în Rusia, invocând atât implicațiile morale ale funcționării sub regimul lui Putin, cât și riscurile de a încălca sancțiunile impuse de SUA, UE și partenerii lor.

Aproape peste noapte, rușii nu mai au acces la companiile americane de servicii financiare, tehnologie și divertisment, între care Apple, Netflix, Visa și Mastercard. Mărci americane populare precum McDonalds și Levis au plecat și ele, la câteva decenii după ce trecerea lor peste Cortina de Fier inaugurase o nouă eră a liberalizării economice în Rusia.

Presa a relatat despre cozile lungi care s-au format în restaurantele și la serviciile la volan din Rusia, după ce McDonald’s a anunțat închiderea locațiilor sale. Mulți ruși au început să acumuleze și să vândă produse McDonald’s la prețuri exorbitante prin intermediul platformelor online. De exemplu, un thread Reddit a dezvăluit că un rus și-a umplut frigiderul cu burgeri McDonald’s înainte de închiderea restaurantului favorit.

Analiștii au precizat că, în timp ce SUA și partenerii săi vor anula probabil unele dintre sancțiunile economice impuse Rusiei la un moment dat în viitor, unele dintre legăturile de afaceri întrerupte în acest an din cauza invaziei Ucrainei s-ar putea să nu fie restabilite niciodată.

Ca răspuns la exodul multinaționalelor, guvernul rus a anunțat planuri de a sechestra activele oricărei companii internaționale care pleacă în semn de protest, inclusiv proprietatea intelectuală. Asta înseamnă că Rusia ar putea sprijini firmele de stat să realizeze imitații ale produselor și companiilor care nu mai operează în țară, folosind aceeași marcă cu materialele autohtone.

Ziariștii au scris deja despre un lanț rusesc de restaurante fast-food, numit „Unchiul Vanya,” care caută să preia golul lăsat de McDonald’s. Compania rusă a dezvăluit de altfel un logo care seamană izbitor de mult cu simbolul firmei americane.

De notat este că McDonald’s a fost una dintre companiile care a părăsit Rusia, închizând toate cele aproximativ 850 de magazine din țară într-o mișcare despre care compania estimează că o va costă 50 de milioane de dolari pe lună. Gigantul fast-food intenționează însă să continue să-și plătească cei 62.000 de angajați ruși pe tot parcursul perioadei de nefuncționare.

Oligarhii, luați în vizor

O mare parte din sancțiunile occidentale i-au vizat pe oligarhii ruși, miliardari apropiați președintelui Putin, despre care cancelariile străine susțin că îi înlesnesc liderului de la Kremlin accesul la resurse financiare masive și îl susțin astfel în campania sa războinică. De altfel, analiștii afirmă că cea mai mare parte a contramăsurilor economice ale Occidentului rămân îndreptate către elitele bogate și afacerile lor, deși acestea sunt în general bine izolate de economia globalizată.

Guvernele Marii Britanii, UE și SUA au răspuns invadării Ucrainei de către Rusia cu sancțiuni majore împotriva acestor oameni de afaceri percepuți a fi în cercul apropiat al lui Putin.

Analiștii au remarcat, în acest context, că liderul de la Kremlin și-a avertizat aliații de mulți ani că ar trebui să se protejeze împotriva unor astfel de măsuri, mai ales că relațiile cu SUA și țările UE s-au înrăutățit după anexarea Crimeei, în 2014.

Dar, în timp ce unii dintre cei mai apropiați ai lui i-au urmat sfatul și au rămas să investească în Rusia, alții și-au păstrat banii în proprietăți din străinătate și în cluburi de fotbal, iar companiile lor au rămas listate la bursele străine. Bunurile lor sunt acum confiscate, în contextul celor mai cuprinzătoare sancțiuni economice impuse în epoca modernă.

De exemplu, unul dintre cei mai importanți și cunoscuți miliardari ruși luați în vizor de autoritățile de pe ambele maluri ale Atlanticului este patronul clubului de fotbal Chelsea FC, Roman Abramovici.

Abramovici neagă ferm că are legături strânse cu Putin sau Kremlinul, dar acest lucru nu i-a oprit pe oficialii occidentali să-i țintească averea estimată la 12,4 miliarde de dolari, care include, printre altele, iachturile Solaris și Eclipse, avioane privat, un imobil de 150 de milioane de lire sterline în Kensington Palace Gardens din Londra etc.

În afara lui Abramovici, pe listele de sancțiuni ale SUA, UE și Marea Britanie se mai numără alți miliardari ruși și membri ai familiilor acestora, între care Alisher Usmanov, Oleg Deripaska, Igor Secin sau Alexey Miller.

Surse: The Hill, BBC, New York Post, Business Insider