Războiul Moscovei cu Patriarhia de la Constantinopol din cauza Ucrainei. Taberele din regiune, de partea cui se plasează România

Patriarhia Moscovei caută modalităţi de a „lovi” în Patriarhia de la Constantinopol. După ce într-o primă fază a decis să înceteze pomenirea Patriarhului Ecumenic Bartholomeu ca represalii pentru acţiunea acestuia de a aproba independenţa şi autocefalia Bisericii din Ucraina, acum Patriarhia Moscovei „îşi măsoară” forţele, încercând în orice mod să obţină cât mai mulţi aliaţi în cadrul ortodoxiei. ”În legătură cu România există sentimentul că în cele din urmă se va situa de partea Patriarhului Ecumenic”, notează Eleftheros Typos, citată de Rador.

Potrivit publicației grecești, autocefalia va consolida Ucraina, iar Biserica Rusă se teme că îşi va pierde influenţa şi o parte însemnată a numeroasei sale turme de enoriaşi. De aceea, având susţinerea Kremlinului, Patriarhia Rusă ameninţă Patriarhia de la Constantinopol că dacă recunoaşte, aşa cum are dreptul pe baza Sfintelor Canoane, Biserica ortodoxă Ucraineană drept Patriarhia Kievului, atunci va recurge la schismă.

Patriarhia Moscovei, care în spatele problemei autocefaliei vede şi un plan organizat al SUA cu scopul slăbirii sale, nu are de gând să coboare tonul, potrivit unor informaţii. Dimpotrivă, va continua să se angajeze într-un război fără precedent împotriva Patriarhiei de la Constantinopol.

Următorul său pas este să încerce, prin orice mod şi mijloace, să-şi întărească influenţa în Balcani şi în Orientul Mijlociu şi, în paralel, să-şi consolideze relaţiile cu celelalte patriarhii şi biserici ortodoxe.

Nu este, de altfel, întâmplător apelul adresat de Sfântul Sinod al Bisericii Rusiei către capii ortodoxiei, după decizia acesteia de a înceta pomenirea Patriarhului Bartholomeu, dar şi de a suspenda participarea la adunările episcopale şi dialogurile teologice prezidate de reprezentanţii săi.

„În acest moment dificil ne îndreptăm spre Bisericile Ortodoxe locale pentru susţinere, cerem Capilor Bisericilor să conştientizeze responsabilitatea noastră comună faţă de mersul ortodoxiei ecumenice şi să începem discuţia fraternă panortodoxă a situaţiei ecleziastice în Ucraina”, se arată într-o declaraţiei a Bisericii Ruse.

Dacă va reuşi să câştige susţinerea a cât mai multor capi bisericeşti – „lucru destul de dificil”, comentează cunoscători ai problemelor bisericeşti – atunci va încerca să-l preseze pe Patriarhul Ecumenic Bartholomeu să convoace un „sinod la vârf”, adică o adunare panortodoxă, pentru ca hotărârea cu privire la acordarea autocefaliei ucrainenilor să fie luată cu majoritate de voturi.

Totuşi Patriarhul Bartholomeu, care din prima zi a înscăunării sale a urmărit tot timpul unitatea ortodoxiei, nu este dispus, după câte se pare, să „facă un pas înapoi”, iar înalţi reprezentanţi ai Patriarhiei transmit în toate direcţiile mesajul că „Patriarhia Ecumenică nu se teme de ameninţări şi nu poate fi şantajată”.

Ba chiar, descriind el însuşi problema ecleziastică ucraineană, a precizat în cadrul discursului său (de la începutul lunii) la sinaxa ierarhilor că Patriarhia Ecumenică „a procedat cu ani în urmă la a face apel către Patriarhia Moscovei pentru a rezolva în comun, prin acţiuni canonice adecvate, situaţia ecleziastică anormală creată în Ucraina”.

În acest sens a fost constituită o comisie comună ad hoc „de la activităţile căreia însă Moscova s-a retras în scurt timp şi în mod nejustificat, fiind abandonat, din vina acesteia, orice efort ulterior de rezolvare a acestei probleme ecleziastice. Apelurile repetate ale Smereniei noastre către Preafericitul Patriarh al Moscovei, pentru o reîncepere a negocierilor în vederea rezolvării situaţiei ecleziastice anormale din Ucraina, au căzut în gol, întrucât nu a existat niciun răspuns din partea acestuia”.

Adresându-se ierarhilor, Patriarthul Ecumenic a adăugat: „Înţelegeţi, prin urmare, că zvonurile potrivit cărora Constantinopolul a ridicat brusc problema ucraineană pentru a se răzbuna pe Rusia pentru neparticiparea ei la Sfântul şi Marele Sinod, sunt un mit şi o minciună, întrucât toate acestea au scopul de a ne abate atenţia de la centrul problemei. În arhiva Patriarhiei Ecumenice există scrisorile respective, trimise înainte de Marele Sinod către Biserica soră a Rusiei, pentru a exista o sensibilizare ecleziastică dinspre această parte pentru rezolvarea acestei probleme de importanţă centrală care, de semnalat, dezbină un întreg popor de 45.000.000 de credincioşi”.

Poziţia capilor ortodoxiei. În orice caz, un interes deosebit îl prezintă poziţia pe care o vor adopta capii ortodoxiei care urmăresc cu mare îngrijorare evoluţiile. Pozitive sunt pentru moment mesajele de susţinere transmise către Constantinopol de către Atena, Tirana şi Cipru. La poziţiile Patriarhiei de la Constinopol se aşteaptă să se ralieze Patriarhul Teodor al Alexandriei, chiar dacă păstrează relaţii bune cu Moscova, dar şi Patriarhul Theofil al Ierusalimului. În legătură cu România există sentimentul că în cele din urmă se va situa de partea Patriarhului Ecumenic.

Chiar dacă sprijinul Bisericii Greciei este considerat sigur faţă de persoana Preafericitului Bartholomeu, a uimit totuşi declaraţia mitropolitului Serafim de Kythira, cu privire la problema ucraineană. Referindu-se la decizia Moscovei de a înceta pomenirea Preafericitului Bartholomeu a susţinut printre altele că „la acest rezultat trist şi regretabil a dus insistenţa Patriarhiei Ecumenice de a acorda autocefalia schismaticilor din Ucraina care s-au desprins de Sfânta noastră Biserică Ortodoxă (…) şi reprezintă o minoritate a poporului ucrainean”.

Pe de altă parte, cu Patriarhia Moscovei nu este exclus să „se alieze” Patriarhiile Serbiei, Bulgariei, Antiohiei şi Biserica Poloniei.

(Sursa: Rado/Traducerea: Carolina Ciulu)

Sursa Foto: .eleftherostypos.gr