Războiul secret: Cum se luptă Polonia să elimine spionii Moscovei

Polonia a reținut un cetățean străin sub acuzația de spionaj în favoarea Rusiei, au anunțat luni procurorii, în condițiile în care cea mai mare țară de pe flancul estic al NATO – și una dintre cele mai active în coaliția care sprijină Ucraina – este din ce în ce mai vizată de serviciile de informații ale Moscovei. Arestarea suspectului de spionaj în Gdansk este parte a unui război secret mai important pe care serviciile secrete de la Varșovia îl duc împotriva agenților ruși care acționează pe teritoriul polonez.

Spionaj în favoarea Moscovei

Procurorii din orașul Gdansk, aflat în nordul Poloniei, au anunțat luni arestarea unui suspect de spionaj, care ar fi lucrat pentru serviciul secret din Federația Rusă.

Procurorii au precizat într-o declarație că suspectul a fost reținut pe 21 martie.

„Descoperirile făcute în cauză arată că suspectul a acționat în beneficiul serviciilor de informații ruse prin obținerea și colectarea de informații… privind infrastructura critică din Regiunile Pomerania și Kuyavian-Pomeranian și cu privire la activitățile serviciilor și organismelor responsabile cu securitatea,” au precizat ei.

„Informațiile obținute au fost transmise serviciului rus de informații,” se mai arată în comunicatul oficialilor polonezi.

Potrivit Reuters, dacă va fi găsit vinovat, suspectul riscă până la 10 ani de închisoare.

Agenția de presă a scris că războiul din Ucraina a dus relațiile dintre Polonia și Rusia, deja tensionate, la noi minime. Varșovia spune că este frecvent subiectul spionajului și dezinformării Moscovei. De exemplu, la mijlocul acestei luni, Polonia a anunțat că a eliminat o rețea de spionaj rusă care pregătea acte de sabotaj și monitoriza rutele feroviare către Ucraina.

Ministrul de interne Mariusz Kaminski a anunțat la vremea respectivă punerea sub acuzare a șase cetățeni străini, care ar fi pregătit acte de sabotaj și spionaj pentru Rusia. Oficialul de la Varșovia a afirmat că cei șase erau „străini de peste granița de est” și că au încercat să perturbe aprovizionarea cu ajutoare și echipament militar a Ucrainei.

Ministrul a precizat că procurorii polonezi pregătesc proceduri împotriva altor trei persoane reținute și ele în cadrul operațiunii.

Kaminski a afirmat că celula a pregătit „acțiuni de sabotaj” în Polonia, adăugând: „Dovezile indică faptul că acest grup a monitorizat liniile de cale ferată. Sarcinile lor au inclus recunoașterea, monitorizarea și documentarea transporturilor de arme către Ucraina.”

„Suspecții pregăteau și acțiuni de sabotaj menite să paralizeze aprovizionarea cu echipamente, arme și ajutoare a Ucrainei,” a declarat ministrul polonez.

Potrivit informațiilor difuzate în acel moment, șase dintre suspecți au fost acuzați de spionaj pentru Rusia și participare la un grup infracțional organizat, după ce au fost reținuți în cadrul unei operațiuni desfășurate de Agencja Bezpieczeństwa Wewnętrznego sau ABW – Agenția de Securitate Internă a Poloniei.

Ofițerii ABW au găsit camere, echipamente electronice și transmițătoare GPS care urmau să fie montate pe transporturile de ajutor către Ucraina.

Ministrul Mariusz Kaminski a declarat că grupul a fost însărcinat să desfășoare activități de propagandă pentru a perturba relațiile polono-ucrainene și pentru a incita atitudini ostile față de Polonia în rândul NATO. ABW ar avea dovezi că grupul a fost plătit de serviciile secrete rusești, a precizat oficialul de la Varșovia.

Ulterior, postul de radio polonez RMF FM a relatat că unele camere au fost găsite lângă micul aeroport regional Rzeszow-Jasionka, care a fost transformat într-un hub logistic internațional ce furnizează provizii militare și umanitare Ucrainei, având un rol cheie în eforturile occidentale de a da peste cap planurile războinice ale lui Vladimir Putin.

Avioane militare și de marfă din SUA și din întreaga Europă zboară în mod regulat pe micul aeroport polonez pentru a livra provizii ce sunt încărcate în camioane și transportate 100 de kilometri până la granița cu Ucraina. Convoaiele de camioane pline cu ajutoare umanitare sau echipamente militare pleacă zi și noapte sub protecția poliției, livrând mărfuri peste graniță și, adesea, spre Liov, cel mai mare oraș vestic din Ucraina.

Locația este considerata atât de sensibilă, încât Washingtonul a desfășurat sisteme de apărare aeriană Patriot pentru a proteja aerodromul, iar soldați americani în vehicule Humvee patrulează în zonă. (Luna trecută, președintele american Joe Biden a aterizat pe micul aeroport în drum spre Kiev, în timp ce Volodimir Zelenski a făcut escală la Rzeszow în drumul său spre Washington. Oficiali occidentali folosesc frecvent aerodromul atunci când se deplasează în Ucraina).

Acțiuni agresive

Cazul celor șase suspecți de spionaj în favoarea Rusiei nu este însă nici pe departe singular în contextul războiului care opune forțele guvernului de la Kiev și cele ale Moscovei. Conflictul secret de decenii dintre Rusia și Occident s-a intensificat odată cu invazia declanșată de Kremlin împotriva țării vecine, la 24 februarie 2022.

În acest conflict, Polonia este unul dintre cei mai puternici aliați ai Ucrainei. Nu este de aceea de mirare că, după începutul atacurilor ruse în februarie trecut, forțele sale de securitate au arestat mai multe persoane, suspectate de spionaj în favoarea Moscovei. (https://www.bbc.com/news/world-europe-64975200)

În ianuarie, a fost dezvăluit că doi bărbați din Rusia și Belarus au fost capturați de Serviciul Militar de Contrainformații al Poloniei sub acuzația de spionaj pentru agenția de informații militară a Rusiei (GRU) între 2015 și 2022.

Arestat în aprilie anul trecut, agentul din Belarus ar fi studiat la universitate în orașul polonez Białystok înainte de a deveni antrenor de parașutism.

Potrivit procurorilor, contactele pe care le-a făcut „au fost utilizate în activitățile sale pentru informațiile militare ruse.”

Rusul, care a fost membru al grupurilor de reconstrucție istorică și a trăit în Polonia timp de 18 ani, este acuzat că și-a folosit contactele cu personalul militar polonez pentru a ajuta serviciile de informații rusești.

Purtătoarea de cuvânt a procurorului local, Aleksandra Skrzyniarz, a declarat: „(Cei doi) au îndeplinit sarcini constând în identificarea elementelor importante ale Forțelor Armate poloneze și obținerea de informații, în special în domeniul îndeplinirii sarcinilor de către militarii Armatei Poloneze în zona graniței de stat cu Belarus.”

Ea a adăugat că cei doi suspecți au monitorizat, de asemenea, „numărul soldaților care îndeplinesc sarcini în regiunea graniței și structura subunităților, utilizarea echipamentelor specializate de către forțele armate poloneze, starea moralului și capacitățile operaționale și cooperarea unităților militare staționate în nord-estul Poloniei cu trupele altor țări NATO.”

Activitatea de spionaj a presupus și obținerea de informații despre capacitatea de luptă, moralul și funcționarea unităților, „inclusiv în perioade de pericol, iar apoi transferarea informațiilor obținute către serviciul de informații GRU.”

De asemenea, un cetățean spaniol de origine rusă, care a fost identificat ca agent al GRU a fost arestat de către ofițerii ABW anul trecut la Przemysl, în sud-estul Poloniei. El a fost suspectat de spionaj pentru Moscova.

La o lună după invazia Rusiei, Varșovia a expulzat 45 de „spioni ruși care se prefaceau a fi diplomați” și a arestat un alt bărbat suspectat de spionaj.

Ministrul Stanisław Żaryn a declarat la acea vreme că: „Patruzeci și cinci de persoane… ofițeri ai serviciilor secrete ruse și persoane înrudite cu aceștia care se bucurau de statut diplomatic în Polonia au fost expulzați.”

Rușii au fost acuzați de acțiuni „menite să submineze stabilitatea Poloniei și a aliaților săi pe arena internațională și să reprezinte o amenințare la adresa intereselor și securității țării noastre.” Potrivit unei declarații făcute în acel moment de ministrul de interne Mariusz Kamiński, „cu deplină consecvență și determinare, eliminăm operațiunile de informații ale serviciilor secrete ruse din țara noastră.”

Oficialul a adăugat: „Au fost spioni care se dădeau drept atașați culturali sau angajați consulari care, de fapt, căutau să recruteze agenți și să transmită informații înapoi la Moscova. Erau spioni care se prefaceau a fi diplomați.”

Cu o zi înainte de anunțul făcut de oficialii de la Varșovia, un fum gros a fost văzut ridicându-se de la ambasada Rusiei din capitala poloneză, ducând la speculații că personalul misiunii diplomatice ar arde documente secrete.

Postând o fotografie pe Twitter, contul OSINTdefender preciza în acel moment: „Se vede fum venind de la Ambasada Rusiei din capitala poloneză Varșovia, existând sugestii că diplomații ruși ard documente, același lucru s-a făcut și la Ambasada Rusiei din capitala ucraineană Kiev chiar înainte de invazia din 24 februarie.”

„Acest lucru nu înseamnă că rușii se pregătesc să invadeze Polonia, dar poate fi un semn că diplomații ruși se pregătesc să părăsească țara dintr-un motiv oarecare,” a adăugat site-ul specializat în chestiuni de securitate.

A doua zi, ministrul Żaryn a dezvăluit că unul dintre presupușii spioni ruși a fost descoperit după ce un polonez fusese reținut cu o săptămână înainte, fiind suspectat că „ar fi efectuat operațiuni de spionaj în numele Rusiei.”

Bărbatul, identificat ca Tomasz L., a lucrat ca arhivar la oficiul de registratură din Varșovia, care i-a oferit acces la documente ce „reprezentau o amenințare atât pentru securitatea internă, cât și pentru cea externă a Poloniei.”

Războiul secret

Experții străini au afirmat că toate aceste incidente fac parte din războiul secret al Varșoviei împotriva spionilor Moscovei în contextul în care serviciile de informații din Polonia fac eforturi semnificative pentru a combate atacurile lansate de agențiile de spionaj ale lui Putin. (https://www.thefirstnews.com/article/warsaws-secret-war-against-moscows-spies-polands-intelligence-services-have-gone-into-overdrive-to-combat-putins-covert-assault-37301)

Acțiunile secrete ale Moscovei împotriva Varșoviei s-au intensificat după ce Polonia a devenit un aliat de bază al Ucrainei, furnizând în mod deschis arme, avioane și ajutoare forțelor guvernului de la Kiev.

Arestarea rețelei de spionaj din Polonia, în urmă cu o lună, este cea mai recentă și importantă dovadă din războiul secret pe care Varșovia îl duce împotriva agențiilor de informații ruse de când trupele lui Putin au invadat Ucraina. Capturați în timp ce monitorizau în secret transporturile, spionii se pregăteau „să paralizeze livrările,” să destabilizaze relațiile polono-ucrainene, să incite ostilitatea față de țările NATO din Polonia și să atace politicile guvernului polonez față de Ucraina, potrivit oficialilor de la Varșovia.

În urmă cu câteva săptămâni, ministrul polonez pentru servicii de securitate, Stanislaw Żaryn, a avertizat cu privire la activitățile de informații din ce în ce mai agresive ale Rusiei. Dezvăluind că alte nouă persoane suspectate de colaborare cu serviciile ruse și belaruse „au fost reținute în ultimele luni,” oficialul a spus: „Rusia caută noi oportunități de a acționa împotriva Poloniei. Avem de-a face cu încercări de a obține informații sensibile, inclusiv fotografierea cărților de credit sau căutarea telefoanelor private ale polonezilor. Toate acestea sunt folosite pentru a colecta date despre ceea ce se întâmplă în Polonia și ce mișcări fac trupele noastre.

„În urma celor mai recente arestări, serviciile de securitate din Polonia desfășoară operațiuni de descoperire a mai multor camere și transmițătoare GPS, susțin unele surse.

Potrivit postului de radio RMF FM, acestea includ viaducte și poduri de pe rute cheie care duc la punctele de trecere a frontierei cu Ucraina, precum și secțiunea de est a autostrăzii A4 din Podkarpacie.

Între timp, un fost șef al serviciului de spionaj de la Varșovia a cerut polonezilor să invoce „spiritul Marii Britanii din cel de-al Doilea Război Mondial” și să rămână vigilenți vis-a-vis de spionii și sabotorii care lucrează pentru Rusia.

Grzegorz Małecki, care a fost șeful Agencja Wywiadu (AW) – Agenția de Informații Externe a Poloniei, a afirmat că Polonia se confruntă cu un risc tot mai mare ca „agenți în conservare” să comită „acte de sabotaj.”

• Într-o declarație pentru ziarul Fast, Małecki a spus: „Nu putem pune polițiști peste tot, pentru că nu avem atât de mulți, dar trebuie să ne bazăm pe faptul că fiecare persoană preocupată de apariția unui străin în cartierul lor, si care se comportă ciudat, va reacționa, va ridica telefonul și va anunța serviciile de informații. Este un mod vechi, dovedit. A fost baza sistemului britanic care a permis capturarea spionilor germani care debarcau în Insulele Britanice în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. La momentul potrivit, au fost aduși la autoritățile statului și datorită acestui lucru s-a creat un sistem foarte eficient, care le-a permis, la rândul său, să câștige războiul. Totul datorită participării publicului.”

În acest context, reamintim că într-o analiză publicată în octombrie trecut scriam că președintele Putin era suspectat ca ar putea ordona lansarea unor atacuri teroriste pe teritoriul unor țări din Occident, atât ca să-și mascheze seria de eșecuri militare pe teatrul de război din Ucraina, cât și ca răzbunare împotriva țărilor din vest care susțin guvernul de la Kiev.

Potrivit LA Times, acest tip de operațiuni n-ar reprezenta o premieră pentru Kremlin, care a fost acuzat de exemplu că s-a aflat în spatele asasinării unor foști spioni ruși care au dezertat în Occident.

Publicația a scris că atacurile ordonate de Moscova ar putea fi îndreptate către obiective militare europene, facilități care aparțin NATO sau chiar împotriva unor ținte civile occidentale. De exemplu, Rusia ar putea încerca să recurgă la acte de sabotaj împotriva liniilor de aprovizionare NATO din Polonia sau România, lucru care ar duce la extinderea dramatică a conflictului.

Analiștii citați de LA Times au afirmat atunci că, deoarece Statele Unite sunt furnizorul principal de armament de înaltă tehnologie pentru forțele ucrainene, pare plauzibil ca Putin să încerce să vizeze ambasadele SUA în Europa, să efectueze atacuri cibernetice împotriva rețelelor guvernamentale americane sau, în cel mai drastic scenariu, să execute un atac pe teritoriul SUA.

Moscova ar putea, de asemenea, să intensifice eforturile de promovare a dezinformarii în rândul opiniei publice de peste ocean, să se amestece în procesul electoral și să continue să amplifice problemele care creează disensiuni între americani, precum relațiile rasiale, avortul, vaccinurile, și care, la rândul lor, ar putea duce la apariția unor violențe.

Surse: Reuters, Bloomberg, BBC, The First News, Los Angeles Times