Reacția ministrului Raluca Turcan după ce la 2 ani de la preluarea clădirii, Palatul Reginei Maria din Mamaia se află într-o stare jalnică: ”Tot ce ne rămâne este să rezolvăm problemele juridice pentru a putea interveni”
La 2 ani și jumătate de când a revenit la stat, Palatul Reginei Maria din Mamaia se degradează în ritm alarmant: o parte din acoperiș și din interior s-au prăbușit, bucăți din zid au dispărut, iar exteriorul este grav afectat de lipsa reabilitării.
Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține acum că este nevoie ca și terenul aferent clădirii să intre în patrimoniul statului pentru a putea interveni. Însă acesta se află în proprietății Mamaia SA, care se află în subordinea Ministerului Economiei.
Reacția ministrului vine după ce G4 și Info Sud Est au semnalat, săptămâna trecuta, că ministerul Culturii nu are nicio reacție legată de această situație. Ministerul nu a răspuns nici în prezent solicitării Info Sud Est de a transmite un punct de vedere cu privire la soarta monumentului istoric.
Citește și:
Turcan a anunțat la preluarea mandatului drept ”o prioritate” a mandatului reabilitarea palatului. Totodată, ea a mai anunțat și la începutul lunii martie, pe Facebook, că a aprobat un plan de investiții pentru reabilitarea a 13 monumente istorice din țară și/sau construirea altor clădiri cu destinație culturală. Între monumentele menționate se numără și reabilitarea Palatului Reginei Maria din Mamaia și ”amenajarea terenului” aferent acestuia, care este proprietate privată (curtea monumentului istoric, de 1,5 hectare).
Turcan susține acum că s-a identificat deja soluțiile legale pentru clarificarea situației juridice a palatului.
”Un prim pas a fost deja făcut astăzi de Primăria Constanța, prin inițierea proiectului de hotărâre privind exercitarea dreptului de preempțiune de către Municipiul Constanța pentru cumpărarea imobilului teren aferent Palatului. (…) Am toată încrederea că Mamaia SA va depune oferta de vânzare a imobilului clădire cât de curând, astfel încât să ne putem exercita dreptul de preempțiune, iar acest monument deosebit, Palatul Reginei Maria, să intre în proprietatea Ministerului Culturii și să fie salvat!”, a scris Turcan pe Facebook.
Ea a mai precizat că face apel la Ministerul Economiei ca, prin intermediul companiei din subordinea acestuia, Mamaia SA, ”să ne sprijine în acest demers! Avem deja finanțarea. Tot ce ne rămâne este să rezolvăm problemele juridice pentru a putea interveni”.
Context
În martie 2022, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție din România au decis că Palatul Regal din Mamaia a fost privatizat ilegal, în anul 2003, și că monumentul istoric se întoarce în patrimoniul statului român.
Conform deciziei instanței, monumentul istoric a fost vândut de societatea de stat Mamaia SA către compania SC Light System SRL fără respectarea dreptului de preempțiune al statului, o decizie în premieră dată de instanțele din România.
Info Sud-Est a scris în premieră despre vânzarea Palatului Regal din Mamaia în 2014 și a militat pentru anularea contractelor de vânzare cumpărare, prin conferințe și campanii de presă de-a lungul anilor.
Abia în 2018 ministerul Culturii, condus la acea vreme de George Ivașcu, a atacat în instanță contractul prin care Vila Reginei Maria a fost privatizată în anii 2000.
Monumentul istoric, cu o suprafață desfășurată de 5.000 de mp, a fost vândut ilegal în 2003, la prețul unui apartament (180.000 de euro), unei firme controlate de Bittner-Petrache-Vântu.
Ulterior, în 2014, și curtea Palatului de 1,5 hectare a fost vândută către aceeași companie cu 23 de euro/mp. Curtea se află și astăzi în proprietatea Light System.
Istoria Palatului Regal din Mamaia
Palatul Regal din Mamaia (Kara Dalga, „Valul Negru”) a fost ridicat de Regina Maria, în perioada 1924-1926, după planurile arhitectului italian Mario Stoppa, notează Heritage Constanța.
„Casa este o frumuseţe. Este splendid construită, cu acoperişul potrivit, cu ţiglele potrivite şi fără detalii nereuşite”, scria Regina Maria în vara anului 1927.
Odinioară, fiecare cameră avea culori diferite pentru draperii, sticlăria de epocă şi mobilier (în saloanele regelui Ferdinand domina stilul Biedermaier de cea mai bună calitate). Pereţii erau împânziţi cu tapiserii vechi, englezeşti, de in şi, în special, cu impresionanta colecţie de acuarele a împărătesei Maria a Rusiei, soţia ţarului Alexandru al II-lea şi bunica reginei Maria. Dominau, în încăperi, vasele veneţiene de porţelan albastru cu alb, sobele din teracotă olandeză, mobila veche italiană, simplă iar sufrageria, imensă, se deschidea spre balconul din care, atunci, se vedea marea.
„Kara Dalga” se deschidea spre un parc mare, cu gazon tuns şi tufe de trandafiri, unde domneau un bazin cu apă dulce, captată din Siutghiol, o fântână şi multe alei din piatră, operele arhitecţilor italieni Antonio Moraldo şi Carlo Actis.
Clădirea avea iniţial 35 de camere: 16 la subsol, 12 la parter şi 7 la mansardă, alături de sălile de serviciu. În Palatul acesta au locuit Regele Ferdinand, Regina Maria, Regele Mihai, Regina mamă Elena. Au venit mereu în vacanţe, aici, la plajă, Regina Sofia a Greciei, fiul ei, viitorul Rege Paul (1947- 1964), Regina Marioara a Iugoslaviei sau Philip, ducele de Edinburgh, soţul Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Şi-a petrecut zilele în camerele Palatului, în lunile de vară, mareşalul Józef Piłsudski, conducătorul Poloniei interbelice.
Din decembrie 1927, clădirea a trecut în proprietatea principesei Elena, mama Regelui Mihai pentru ca, la 6 iunie 1932, Regele Carol al II-lea să decidă predarea ei către Flotila de Hidroaviaţie (care funcţiona pe lacul Siutghiol) şi transformarea în Cazino al Ofiţerilor Aviatori, menire pe care a îndeplinit-o până la naţionalizarea din 1948.
În perioada comunistă, clădirea a funcționat ca restaurant-club pentru turiștii străini, iar în anul 2003 a fost privatizată. În ultimele două decenii a fost devastată constant și lăsată să se degradeze.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:
Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media
Donează suma dorită pentru susținerea proiectului G4Media
CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867
Deschis la Raiffeisen Bank
1 comentariu