Reacție dură a Institutului ”Elie Wiesel” după ce candidatul pro-rus cu discurs legionar Călin Georgescu a câștigat detașat primul tur al alegerilor prezidențiale

Alexandru Florian, președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, a declarat, luni, pentru G4Media și Info Sud-Est, că extrema dreaptă a devenit o realitate în România, iar decalajul dintre declarațiile publice instituționale anti-extremiste și realitatea politicilor publice s-a adâncit. Florian a făcut declarațiile în contextul în care candidatul pro-rus legionar Călin Georgescu a intrat în al doilea tur al alegerilor prezidențiale de pe prima poziție, deși în urmă cu două luni nici nu apărea în sondaje.

• Citește și Cine e Călin Georgescu, candidatul-surpriză pro-rus, antisemit cu discurs legionar și anti-Occident / Fostul ”premier” al lui Simion a crescut fulgerător în ultima lună printr-o strategie de pe TikTok.

Alexandru Florian trece în revistă și principalele explicații, din punctul său de vedere, pentru creșterea propagandei legionare și a fenomenului antisemit în România: lipsa de reacție a parchetelor, nepedepsirea discursurilor extremiste din Parlament, slăbiciunea partidelor politice mainstream în fața pericolului extremist, spațiul acordat simpatizanților legionari sau antisemiților în mass-media, administrațiile locale care numele criminalilor de război sau ale legionarilor pe străzi, în piețe, școli sau alte edificii.

• ”Extrema dreaptă în România nu reprezintă o vulnerabilitate, ci a devenit o realitate! Ea reprezintă peste 35% din opțiunile electoratului. Extrema dreaptă înseamnă negarea Holocaustului, antisemitism, rasism, negarea drepturilor și libertăților pentru orice minoritate, suveranism, orientare externă pro Rusia, anti Europa și NATO. A arăta cu degetul la Tik tok sau alte rețele de comunicare înseamnă a vedea numai răul din afară. Este momentul să devenim raționali, să abandonăm explicații facile și interese de grup. Interesul național ne obligă sa atragem atenția asupra câtorva factori interni care au contribuit la această „Duminică neagră sau verde (…)”, a transmis Alexandru Florian.

Acesta amintește și slăbiciunea partidelor mainstream în combaterea discursului extremei dreapta în Parlament, dar și sprijinul neașteptat al ambasadei statului Israel acordat partidului AUR:

• Există un decalaj între discursul pluralist, anti-extremist, chiar filosemit al guvernului și elitei politice din România și realitatea politicilor publice practicate la nivel central și local. Slăbiciunea partidelor mainstream în a combate în parlament discursul extremei dreapta. Un discurs agresiv, cu ochii la trecutul totalitar și fără perspectivă de viitor. Sprijinul neașteptat al ambasadei statului Israel acordat partidului AUR”, mai spune Florian.

Nu în ultimul rând, președintele Institutului ”Elie Wiesel” subliniază și lipsa de reacție în Justiție, mai ales prin neimplicarea parchetelor în sancționarea derapajelor antisemite și legionare:

• ”Neimplicarea instituțiilor abilitate ale statului, parchet, justiție, poliție în aplicarea OUG nr 32/2002. Un raport al Inspecției judiciare sublinia acest faliment al practicii juridice încă din 2021! Marea majoritate a dosarelor investigate au fost clasate sau zac uitate în sertare. Unul dintre argumentele clasării este, „vorba nu a fost urmată de faptă”. Astăzi iată, mesajele au dat roade!”
• Citește aici: Cum au ignorat procurorii antisemitismul și propaganda legionară: Nicio autosesizare la Parchetul General în ultimii doi ani, nicio trimitere în judecată / Institutul Elie Wiesel acuză PG că nu dă curs plângerilor / Călin Georgescu, pro-rus cu discurs legionar, marele câștigător în primul tur prezidențial

Alexandru Florian a subliniat în dreptul creșterii fenomenului legionaroid și al antisemitismului și ”sprijinul” acordat de Biserica Ortodoxă prin canonizarea unor legionari:

• ”Pentru prima oară de la revoluția din decembrie 1989, BOR a „bătut în cuie” canonizarea unor prelați care au fost implicați în Mișcarea legionară! Oare astăzi BOR și-ar dori o Românie ca „Soarele sfânt de pe cer”? Vocile politice sau civice ale democrației tac. Federația Comunităților Evreiești din România tace. In ciuda reacțiilor externe BOR a rămas încremenit în proiect”.

Florian amintește și de administrațiile locale care păstrează încă memoria legionară prin numele străzilor, a edificiilor publice, a școlilor sau altor instituții care poartă nume de legionari sau criminali de război condamnați definitiv pentru faptele lor:

• ”Administrația locală se complace în a promova memoria unor persoane condamnate pentru crime de război și/sau antisemitism. De ani de zile, primarii din București sau Cluj țin cu dinții de străzi care poartă nume de criminali de război iar instituțiile locale găzduiesc in spațiile proprii evenimente care promovează antisemiți și negaționiști ai Holocaustului (…) Administrația prezidențială conferă onoruri prin decorarea unei persoane cu repetate mesaje antisemite și pro Antonescu. Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect lansat în 2016, este un vis tot mai îndepărtat. Primăria municipiului București deține tristul record de a tergiversa acest proiect. Din 2019 și până astăzi au fost încercări de a frâna proiectul. Pretextele au fost diferite pentru a se amâna sau respinge proiectul arhitectural: locația este prea centrală, imobilul este prea important și se modifică prea mult etc”.

Președintele Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel” a subliniat și influența unei părți din mass-media care acordă spațiu negaționiștilor, antisemiților sau simpatizanților Mișcării Legionare:

• ”Canale TV, inclusiv televiziunea publică, acordă spațiu unor negaționiști, antisemiți și membri ai Mișcării legionare (…) Toate acestea s-au petrecut în ultima perioadă. Multe dintre ele se regăsesc în Raportul anual de monitorizare a negaționismului și antisemitismului al institutului. Credem că vine un moment când multe practici și mentalități trebuie resetate”, a mai transmis Alexandru Florian.

Alexandru Florian trăgea un semnal de alarmă încă din 2022 și spunea într-o declarație G4Media și ISE în 2022 că ”antisemitismul și legionarismul sunt în creștere”, iar ”prin clasările parchetelor ei conștientizează că au liber pentru propagandă și acțiune”: ”Avem de-a face cu o nepăsare, un dezinteres pentru construirea unei societăți despre care vorbim de 30 de ani”, mai spunea Alexandru Florian.

G4Media și Info Sud-Est au arătat în exclusivitate, luni, cum au ignorat procurorii antisemitismul și propaganda legionară: Nicio autosesizare la Parchetul General nu  a existat în ultimii doi ani, la fel nicio trimitere în judecată, în contextul în care Călin Georgescu, candidatul pro-rus cu discurs legionar, a ajuns marele câștigător în primul tur prezidențial din 24 noiembrie. Propaganda legionară și antisemitismul sunt interzise prin lege în România și se pedepsesc penal.

O analiză G4Media și ISE din 2022 a arătat în exclusivitate cum procurorii au închis 96% din dosarele soluționate în 2022 privind promovarea antisemită, legionară și a criminalilor de război, ba mai mult, unul dintre judecătorii pe masa cărora au ajuns astfel de spețe justifica una din ordonanțele de clasare ale procurorilor. Citește analiza integrală aici.

O analiză RFI din 2023 arată, de asemenea, că din cele 82 de dosare pe care procurorii le aveau de soluționat, 25% au fost clasate, iar restul au rămas nesoluționate. 

Lipsa dosarelor deschise de procurori privind propaganda legionară și antisemitismul este constată în contextul în care fenomenul antisemitismului și propaganda legionară au crescut vertiginos în spațiul public, cu precădere pe rețelele de socializare și sunt rostogolite chiar de liderii politici ai curentelor/partidelor extremiste în România.

Iată mai jos doar trei din cele mai recente exemple de încălcare a OUG 31/2002 înregistrate în doar nouă luni, cu impact major în social media, dar pentru care procurorii nu s-au autosesizat:

• februarie 2024: Senatoarea ex-AUR, actuala șefă S.O.S. România Diana Șoșoacă l-a invocat într-un comunicat pe poetul legionar Radu Gyr. 
• iulie 2024: Însăși Biserica Ortodoxă Română a canonizat trei legionari care au fost șefi de cuib sau care au făcut apologia Germaniei naziste.
• octombrie 2024: Tot Diana Șoșoacă a făcut, într-un live pe rețelele de socializare, propagandă legionară ilegală după respingerea candidaturii sale la președinție: ”Trăiască Legiunea și Căpitanul”.

Un alt caz de notorietate este chiar cel al lui Călin Georgescu, câștigătorul en fanfare al primului tur prezidențial:

• În 2022, Georgescu a făcut apologia criminalilor de război calificându-i ”eroi” pe șeful legionar Corneliu Zelea Codreanu și pe autorul Holocaustului din România, Ion Antonescu. Tot el a spus despre asasinarea lui Nicolae Iorga de către legionari că ”istoria este mistificată”. Procurorii i-au deschis dosar penal pentru elogierea vinovaților de genocid și crime de război, dar nu e clar în ce stadiu este ancheta.

G4Media și Info Sud-Est au scris pe larg despre cum încalcă legea autoritățile, minimalizând rolul criminalilor de război din România anilor ’40 și a indicat 16 situații în care legea este încălcată flagrant.

În urma demersurilor G4Media și ISE, au fost schimbate numele străzilor Ion Antonescu din Constanța, Gheorghe Alexianu din Costinești și numele Liceului ”Mircea Vulcănescu” din sectorul 4 București.

Totuși, rămân încă multe străzi, busturi, alte monumente sau spații publice care păstrează numele unor criminali de război. Câteva exemple, în mari centre urbane: În Sectorul 1 din Capitală există o stradă cu numele lui Vulcănescu, în Sectorul 2 un bust memorial, iar în Cluj Napoca, în 2017, însuși primarul Emil Boc a retras de pe ordinea de zi un proiect prin care urma să fie schimbat numele străzii Radu Gyr, invocând ”societatea civilă” care i-a cerut acest lucru.